Pasarile casuarii (Casuariidae)
Pasarile casuarii sunt pasari de desisuri, raspandite in nordul Australiei si al insulei Noii Guinee. Au capul acoperit cu un puternic coif cornos, iar corpul este puternic si indesat. Gatul este golas in partea superioara, dar acoperit cu niste ciucuri carnosi.
Casuarul australian (Casuarius casuarius) are o inaltime maxima de 160 cm, face parte din cele sase specii de casuari cunoscute si care se deosebesc intre ele, in general, prin marimea taliei si coloritul regiunii golase a gatului. Ca si celelalte specii, este o pasare de padure. Ambele sexe au penajul negru ca taciunele. Corpul este turtit lateral, adaptare ce-l ajuta sa se strecoare usor prin desisuri. Picioarele sunt scurte si foarte puternice, terminate prin trei degete, din care cele interne au niste unghii foarte lungi si taioase, ca niste pumnale, arme redutabile cu care masculii isi pot spinteca usor adversarul in lupta. Ca si strutul afrucan, loveste dusmanul aruncand puternic piriorul inainte. In lupta se ajuta si de niste spini cornosi ascutiti, de forma unor andrele, aflate la rudimentele aripilor. Tot ca o consecinta a adaptarii la viata de padure, capul ii este acoperit cu o puternica casca cornoasa ferindu-l de crengile groase ale arborilor pe sub care isi duce viata. La gat, asemeni curcanului, prezinta niste formatii carnoase de culoare violeta si rosie, prin care masculii isi avertizeaza rivalii si isi atrag femelele in epoca imperecherii. Ca si ceilalti casuari este o pasare foarte solitara. Traieste tot timpul izolat si numai in epoca reproducerii poate fi vazut in grupuri.
Dupa imperechere, femela depune 3-6 oua colorate intr-un verde marmorat deschis, cu santulete sinuoase in coaja. Ouale au o greutate de cca 600 g. Clocitul lor, care dureaza 48-54 de zile, precum si cresterea puilor revin tot in sarcina masculului.
Desi nu atinge inaltimea strutilor nandu, din cauza picioarelor scurte, unele specii de casuari ii depasesc totusi greutatea. Femelele sunt ceva mai mari decat masculii.
Hrana consta indeosebi din fructe, pe care le iau de pe sol sau le rup de pe crengi. Pentru aceasta, uneori sar dupa ele ca sa le ajunga.
Pasarea, in fuga ei, poate atinge pana la 50 km pe ora si, in acelasi timp, se poate apleca brusc pe sub obstacole foarte joase. De asemenea este o buna inotatoare.
Aria de raspandire a acestei specii este Australia de Nord.