Substantivul propriu. Exemple


substantivul propriu

Substantivul propriu

Substantivul propriu este partea de vorbire care denumește o anumită ființă sau un anumit lucru, pentru a-l deosebi de alte ființe și lucruri de același fel. Substantivele proprii se scriu cu literă mare, indiferent de locul unde se găsesc în propoziție.


Exemplu:
„Școala noastră se află în satul Vitănești. Nu departe curge râul Vedea. După ce primește apele râurilor Vedița, Cotmeana și Teleormanul, se varsă în fluviul Dunărea.

Orașul cel mai apropiat de noi este Slatina, reședința județului Olt. În țara noastră, România, sunt multe orașe mari și frumoase: București - capitala, Constanța, Iași, Cluj-Napoca, Oradea, Timișoara, Craiova, Pitești ș.a.

Eu sunt elev în clasa a III-a și mă numesc Mircea Dobre. Colegul meu de bancă este Ion Ilie. Ne învață doamna învățătoare Valeria Dumitru.”

Substantivul Vitănești este numele dat unui singur sat, spre a-l deosebi de alte sate.

Fiecare sat își are numele său.

Substantivul propriu Vedea denumește un anumit râu. Acestei ape curgătoare i s-a zis Vedea, ca s-o deosebim de celelalte ape curgătoare: Vedița, Cotmeana, Teleormanul. Și acestea sunt râuri; au fost numite fiecare cu un nume care să le deosebească de celelalte. Spunem deci că fiecare râu își are numele său, numele propriu.

La fel, celelalte substantive: Slatina, Olt, România, Dobre, Mircea etc., denumesc un anumit oraș, județ, o anumită țară, un nume de persoană, pentru a le deosebi de altele de același fel.


Sursa: Editura didactică și pedagogică București, Manual Limba Română – Substantivul propriu

persoane au considerat acest articol util. Votează dacă ți-a fost de ajutor.