America de Nord
Așezare
America de Nord este așezată în întregime în emisfera nordică și ocupă o suprafață de 24.709.000 km2. Ea este traversată de Cercul Polar de Nord și de Tropicul Racului. Partea nord-vestică a Americii de Nord se află în apropierea continentului Asia, de care este despărțită prin Strâmtoarea Bering. Prin insulele aflate în apropierea țărmului, America de Nord, în comparație cu celelalte continente, se apropie cel mai mult de Polul Nord al Pământului.
America de Nord are o formă asemănătoare cu a unui triunghi cu baza în partea nordică și cu vârful îndreptat spre sud.
Țărmurile din America de Nord
Țărmurile din America de Nord sunt scăldate de trei oceane: Oceanul Pacific de vest, Oceanul Atlantic la est și Oceanul Arctic la nord. Țărmurile au cresctături adânci.
Relieful din America de Nord
Trei unități de relief se succed de la vest spre est.
Lanțul muntos înalt este cunoscut sub denumirea de Munții Cordilieri. Aceștia ocupă partea vestică pe toată lungimea țărmului, începând din Peninsula Alaska, până la Istmul Tehuantepec și sunt alcătuiți din șiruri de munți aproape paralele cu țărmul oceanului. Primul lanț de munți este alcătuit din munții Coastei, Cascadelor, Sierra Nevada și Sierra Madre de Vest. Înălțimea medie a Munților Cordilieri este de peste 3000 m, fiind mai înalți în partea nordică, unde multe vârfuri depășesc 6000 m. De-a lungul acestor munți apar din loc în loc conuri uriașe de vulcani, cu piscuri pleșuve acoperite cu zăpezi veșnice.
Al doilea lanț de munți se desfășoară pe aceeași direcție - nord-sud -, în interiorul continentului, și este format din Munții Stâncoși și Sierra Madre de Est.
Între cele două lanțuri de munți de pe coasta Pacificului se află podișuri. Cele mai importante sunt: Podișul Marelui Bazin, Podișul Colorado, Podișul Columbiei și Podișul Mexic. Unele podișuri sunt brăzdate de văi adânci numite canioane. Vestit între acestea este Canionul Colorado din Podișul Colorado, săpat parțial în roci calcaroase de-a lungul fluviului cu același nume. Între Munții Stâncoși și Sierra Nevada se află cel mai întins podiș al Americii de Nord - Podișul Marelui Bazin. Este un podiș secetos, brăzdat de câteva râuri care adună ape din munții înconjurători, pe care le varsă apoi în lacuri cu ape sărate, dintre care cel mai des este Marele Lac Sărat.
În partea estică a Americii de Nord se află lanțul muntos foarte vechi și tocit, cunoscut sub denumirea de Munții Appalachi. Înălțimea lor depășește rar 2000 m.
Câmpia Mississippi ocupă partea centrală a Americii de Nord, fiind cuprinsă între podișurile înalte cu care se termină spre interiorul continentului, Munții Stâncoși la vest, Munții Appalachi la est. Ea e mărginită de brâul morenaic de la sudul Marilor lacuri la nord și Golful Mexic la sud. Această uriașă câmpie este străbătută aproape în întregime, de la nord la sud, de Fluviul Mississippi și afluenții săi. Câmpia situată în jurul Golfului Hudson, se deosebește de Câmpia Mississipi, fiind mai înaltă și presărată de un număr mare de lacuri de origine glaciară și de morene formate de ghețarii care existau aici altădată. Partea sudică, din jurul Golfului Mexic, este mai joasă, fiind alcătuită din aluviunile cărate de Fluviul Mississippi. Pe alocuri este mlaștină.
Sursă: Editura Didactică și Pedagogică București, Geografie, manual clasa a VI-a – Prof. Bărgăuanu Petru, Prof. Sucitu Ion, Prof. Stoica Valentina