Tehnologia asamblarii conductelor si a recipientelor

Asamblarea conductelor si a recipientelor se realizeaza, de obicei, in doua faze: una de pregatire, iar cealalta de montare propriu-zisa.

1. Operatii pregatitoare

In vederea realizarii unui montaj cat mai corect si in acelasi timp cat mai usor, elementele ce urmeaza a se asambla se suspun verificarii si pregatirii atente. In cadrul verificarii se au in vedere dimensiunile si forma pieselor, precum si lipsa oricaror defecte care ar putea provoca pierderea fluidului transportat sau depozitat.

Operatiile pregatitoare constau din ajustari, iar, uneori, chiar din executia unor elemente la locul de montaj. Operatiile pregatitoare sunt mult mai numeroase in cazul productiei de unicate sau in serie mica.

Principalele operatii pregatitoare sunt:

– Taierea tevilor, operatie executata prin mijloace mecanice, ca: ferastraiele manuale sau mecanice, clestii speciali pentru taierea tevilor sau discurile abrazive sau din otel. Clestii pentru taierea tevilor duc la obtinerea unei taieturi curate, fara bavura; taierea se realizeaza cu ajutorul rolelor taietoare in numar de una, trei sau mai multe, care, prin apropierea lor succesiva si rotirea sculei de jur imprejur, reteaza teava.

– Indoirea tevilor, operatie prin care se pot obtine portiuni cu diferite raze de curbura. In functie de natura materialului din care este confectionata teava, indoirea se poate face atat la rece cat si la cald, aceasta din urma realizandu-se cu eforturi mai mici, fapt pentru care este folosita frecvent la tevile din otel.

Principala problema care trebuie rezolvata la indoirea tevilor consta in evitarea ovalizarii si cutarii tevii in regiunea curburii.

Acest lucru se poate realiza fir prin umplerea tevii cu nisip si inchiderea capetelor cu dopuri inaintea indoirii, fie prin utilizarea dispozitivelor speciale de indoit.

– Filetarea tevilor, operatie ce se executa manual, cu ajutorul filierelor sau al bacurilor de filetat, montate intr-o clupa, sau mecanizat, pe masini speciale (strunguri, masini de filetat).

Filetarea manuala, operatie executata frecvent de muncitorii montatori, se executa pe capetele tevilor prinse in menghine speciale, fixate pe bancul de lucru sau pe un trepied. Aceste menghine se intrebuinteaza, dealtfel, la toate operatiile executate asupra tevilor (taiere, mandrinare etc.)

In cursul operatiei de filetare se va asigura o ungere abundenta a sculelor de filetat.

– Mandrinarea tevilor, operatie care are drept scop marirea diametrului capatului tevii, in vederea prinderii flanselor sau a altor piese de forma similara. Aceasta operatie se executa la cald sau la rece, functie de rezistenta materialului deformat.

– Ajustarea, operatie prin care piesele ce urmeaza a se asambla sunt supuse unor prelucrari manuale sau mecanizate (pilire, polizare, razuire, slefuire) in scopul inlaturarii asperitatilor grosolane si bavurilor sau pentru corijarea unor defecte care ar impiedica asamblarea corecta.

– Spalarea si curatirea, operatii prin care se inlatura aschiile, murdaria si oxizii de pe suprafetele pieselor astfel incat acestea sa nu provoace uzarea armaturilor, blocarea aparatelor de comanda si masurat. Interiorul tevilor si al recipientelor se curata cu ajutorul unui jet de apa sau petrol sub presiune. Piesele marunte se spala cu benzina sau petrol si se usuca cu un jet de aer comprimat.

2. Operatii de montare a conductelor si recipientelor

La efectuarea imbinarii conductelor si a conductelor cu recipientele trebuie sa se asigure:

– robustetea mecanica, suficienta pentru pastrarea integritatii conductei cand asupra acesteia actioneaza forte exterioare la montare sau in procesul de exploatare, la cele mai mari sarcini mecanice admise pentru tevi;

– robustetea mecanica a imbinarii cand asupra acesteia actioneaza presiunea mediului de umplere in procesul de incercare si de exploatare;

– etanseitatea imbinarii cand asupra acesteia actioneaza presiunea mediului de umplere in procesul de incercare si de exploatare;

– curatenia traseului conductei in imbinarea si pastrarea diametrului sau interior;

– usurinta asamblarii si a demontarii cu scule standardizate sau speciale.

In mod obisnuit, conductele se livreaza la lungimi bine determinate, stibilite prin catalogul de produse al fabricii producatoare. In practica, la alcatuirea unui ansamblu din tevi, acestea se tale la lungimile necesare, de obicei diferite de lungimile de livrare. Din motive de ordin economic este necesar ca bucatile ramase la taiere sa se innadeasca, pentru a ajunge la lungimea necesara montajului. In plus, din motive de ordin functional, conductele se prevad in mod frecvent cu ramificatii. Atat ramificatiile cat si innadirile se pot incadra in una din urmatoarele doua situatii: sa se poata demonta ulterior sau sa nu se poata demonta, acest lucru nefiind necesar.

a. Imbinari demontabile ale conductelor. In cazul in care imbinarile trebuie sa fie demontabile, ele se realizeaza cu ajutorul unor piese intermediare, ca: flanse, fitinguri sau armaturi.

Flansele sunt elemente de asamblare de forma circulara, patrata, triunghiulara, ovala etc., montate pe capatul tevilor prin sudare, presare, insurubare sau facand corp comun cu o teava turnata.

Suprafetele de contact ale flanselor se etanseaza cu ajutorul garniturilor.

Pentru o buna etansare este necesar sa se verifice calitatea suprafetelor de contact, care nu trebuie sa prezinte denivelari, bavuri sau murdarie.

De asemenea, se va urmari ca flansele sa fie pozitionate in asa fel incat suprafetele de contact sa fie paralele, ceea ce corespunde coaxialitatii tevilor asamblate.

Fitingurile sunt piese de racord filetate, care permit asamblarea tevilor in prelungire, la diferite unghiuri, cu ramificari, la diametre diferite etc. Pentru a se asigura o utilizare cat mai comoda, formele si dimensiunile lor au fost standardizate. Alegerea unui fiting se face pe baza diametrului tevilor pe care se monteaza.

In vederea asigurarii etanseitatii, filetul se acopera cu o vopsea de ulei, iar in canalul filetului se infasoara fire de canepa sau de in. Infasurarea se va face prin fitingul cu filet exterior, sensul infasurarii alegandu-se in asa fel incat sa nu se desfaca la insurubarea fitingurilor. In acelasi scop, cat si pentru asigurarea rezistentei imbinarii, piesele se insurubeaza pana la refuz.

b. Imbinari nedemontabile ale conductelor. In cazul in care nu este necesara demontarea ulterioara a instalatiei, prelungirea conductelor sau imbinarea conductelor cu peretii recipientelor se poate realiza prin sudare sau prin lipire.

Sudura sau lipitura se executa ingrijit, pentru a indeplini atat conditia de rezistenta cat si pe cea de etanseitate.

c. Montarea conductelor din cauciuc sau materiale plastice. Adeseori, pentru unele circuite pneumatice sau hidraulice lucrand fara suprapresiune sau la presiune joasa se folosesc conducte din cauciuc sau materiale plastice. Montarea acestor conducte nu ridica probleme deosebite, fiind, in general, mai simpla decat cea a conductelor metalice.

Montarea conductelor se face prin intermediul unor racorduri care se insurubeaza pe capatul tevilor sau peretii recipientelor direct sau prin intermediul unui fiting. In unele cazuri, racordurile se lipesc pe capatul unei tevi sau pe diverse piese sau pereti ai unor recipiente.

Pentru a se preveni smulgerea conductei de pe racord si pierderea fluidului, imbinarea se asigura cu diferite sisteme de asigurare, de obicei, coliere stranse cu surub si piulita sau cu ajutorul unui cui spintecat.

d. Lucrari suplimentare de montare a conductelor. In majoritatea cazurilor in care se folosesc actionari pneumatice sau hidraulice ale unor masini si utilaje se pune problema montarii unui numar mare de conducte cu trasee paralele.

Din economie de spatiu cat si din motive estetice si de siguranta a functionarii, conductele se fixeaza pe batiuri sau carcase cu diverse piese de prindere.

In functie de destinatia conductelor respective se prevad pante minime care sa asigure buna functionare a instalatiei. Aceste pante asigura scurgerea produselor de condensare (condens) in circuitele de aer, abur sau gaze si indepartearea aerului si gazelor din circuitele pentru lichide.

In punctele cu pozitia cea mai de jos a conductelor umplute cu vapori, aer sau gaze, se monteaza dispozitive pentru evacuarea condensului.

In punctele cele mai inalte ale conductelor umplute cu lichide trebuie montate recipiente pentru aer sau pentru gazele care se degaja din lichide.

In unele cazuri este necesar ca o conducta sa traverseze un perete al unei carcase sau al unui recipient. In aceasta situatie se prevede o asamblare demontabila.

O atentie deosebita se va acorda montarii tevilor din materiale diferite care nu trebuie sa se atinga intre ele sau de peretii recipientelor, pentru a nu forma pile de coroziune.

Autor: Tehnologia asamblarii si montajului (I. Gheorghe, M. Voicu, I Paraschiv)