Erori grave facute de marii scritori in operele lor

1. „Hei omule! – striga D’Artagnan unui taran care lucra la culesul cartofilor”.

D’Artagnan, nascut in 1611, a murit in 1673, vietuind (atat ca persoana reala, cat si in romanul lui Dumas) intr-o epoca in care in Franta nu se cultiva cartoful. Cultura acestuia a fost introdusa in Franta de catre Parmentier (1737 – 1813) la jumatatea secolului al XVIII-lea.

2. „Visezi – spune regele (Charlemagne) – ca un invatat de la Sorbona”

Regele (Charlemagne) care vorbea in opera lui Hugo este Carol cel Mare, mort in anul 814. Sorbona a fost intemeiata abia cu 400 de ani mai tarziu in 1257.

3. „Comediile lui Moliere ne spun ele ceva despre marile evenimente din timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea?… Ne vorbesc ele de revocarea Edictului din Nantes?…

Intrucat Moliere murise in 1673, nici nu ar fi avut cum sa vorbeasca despre revocarea Edictului din Nantes (act ce garanteaza libera exercitare a cultului protestant, petrecuta la 1685, adica la peste 12 ani dupa incetarea sa din viata.

Asemenea inadvertente nu lipsesc aproape din nici o literatura. In poezia romaneasca, de pilda, se stie ca in poezia sa „Sobieski si plaiesii”, Cosbuc comite un anacronism similar celui relativ la cartofi din opera lui Dumas. Astfel, referindu-se la mamaliga (rima potrivita pentru riga, adica rege polonez), poetul pune in gura marelui erou polonez, infometat sub zidurile cetatii Neamtului (care refuzase sa-si deschida portile in fata fortelor lui), expresia: „Stefan Voda (Stefan cel Mare – 1457 – 1504) un asemenea aliment lui Sobieski (1673 – 1696), cand nici macar nu au trait in aceeasi vreme, iar cultura porumbului nu era inca raspandita in Moldova!