Uterul

Ca efect al actiunii hormonilor ovarieni, estrogenii si progesteronul, la nivelul uterului se produc modificari ciclice de natura structurala si functionala. Cele mai importante dintre acestea se petrec la nivelul stratului intern mucos – endometru – care este pregatit in fiecare luna pentru cuibarirea ovulului fecundat. In prima jumatate a ciclului menstrual (considerand ca ovulatia imparte ciclul menstrual in doua), mucoasa endo-uterina se ingroasa sub influenta estrogeilor; glandele devin ma numeroase si sinuoase, creste vascularizatia. In a doua jumatate a ciclului, dupa ovulatie, sub influenta progesteronului apare si o activitate secretorie (a glandelor).

Daca ovulul nu a fost fecundat, mucoasa uterina, pregatita pentru a va suferi modificari regresive: vasele sanguine se rup si sangereaza, mucoasa se dezlipeste si se elimina, realizand menstruatia.

Prima menstruatie – menarha – apare in jurul varsteide 12-14 ani, prezentand insa variatii individuale foarte mari. Aparitia menarhei nu confera insa fetitei si calitatea de a procrea, primele menstruatii fiind anovulatorii. Menstruatia este o pierdere de sange produsa prin necroza mucoasei uterine; apare ritmic de la pubertate pana la monopauza (cu exceptia perioadei sarcinii si a catorva luni de lauzie). Hemoragia menstruala dureaza in medie 3-5 zile in care timp se pierde aproximativ 50-100 ml sange/zi. Sangele se elimina periodic prin cotractiile uterului, el este incoagulabil, iar sangerarea este indolora.

Din punct de vedere hormonal se considera ca estrogenii, prin scaderea lor brusca, sunt cei mai importanti in determinarea producerii menstruatiei.