Evenimentele cronologice din perioada reformei 1517-1685
1515-1516: Martin Luther: Intemeietorul protestantismului german sustine ca reabilitarea omului este datorata exclusiv gratiei divine si nu faptelor sale. Acesta este mesajul fundamental al teologilor reformatori.
Primavara lui 1517: Calugarul dominican Jihann Tetzel comercializeaza indulgente in Brandenburg, Mecklenburg si in Saxonia, pentru a finanta reconstructia bazilicii Sf. Petru din Roma.
16 octombrie 1517: Martin Luther isi publica cele 95 de teze, in care condamna vanzarea indulgentelor. Evenimentul este considerat inceputul Reformei.
Martie 1518: Alaturi de Predica asupra indulgentelor si a gratiei, Luther publica alte lucrari in care isi explica viziunea si isi sustine tezele prin referinte biblice. Opiniile sale despre papa si avutia bisericii devin si mai radicale.
Aprilie 1518: Tetzel il acuza pe Luther la o intalnire din Frankfurt an der Oder si solicita dominicanilor sa il condamne pe Luther la Roma.
Iunie 1518: Inceputul procesului impotriva lui Luther, acuzat pentru raspandirea noilor invataturi si erezie.
12-14 octombrie 1518: Luther este somat sa apara in fata delegatului papa cardinalul Cajetan. Luther refuza.
Ianuarie 1519: Luther si Karl von Miltitz, un diplomat papal, cad de acord asupra unui maratoriu, Pactul Altenberg. Conform acestuia, partile se angajau sa nu-si faca publice parerile pe viitor. Profesorul de teologie Johann Eck publica numeroase tratate polemice impotriva lui Luther.
Vara lui 1519: Disputa de la Leipzig starneste polemici intre Luther si Eck. Luther pune sub semnul intrebarii autoritatea absoluta a papei.
28 iunie 1519: Carol Quintul este ales Sfant imparat roman.
15 iunie 1520: Curia papala il ameninta pe Luther cu excomunicarea in bula papala Exsurge Domine. Luther raspunde printr-un imn religios sfidator, catre nobilitatea crestina de natiune germana. Il convinge pe Thomas Münzer sa adere la Reforma si il trimite sa predice la Zwickau.
23 octombrie 1520: Incoronarea lui Carol Quintul imparat, la Aachen.
10 decembrie 1520: Luther arde bula papala si cateva lucrari scolastice in fata Portii Elster din Wittenberg, apogeul rupturii de Biserica Catolica.
5 ianuarie 1521: Luther este declarat eretic in bula papala de excomunicare formala Decet Romanun Pontificem.
Aprilie 1521: Münzer intra in conflict cu Luther si fuge la Zwickau in Boemia.
17-18 aprilie 1521: Luther isi apara pozitia la Dieta din Worms.
3 mai 1521: Frederic III (cel Intelept) al Saxoniei, patronul si protectorul lui Luther pune in scena o falsa rapire a lui Luther si il ascunde ca junker Jörg – cavalerul George – in castelul Wartburg de langa Eisenach, in Turingia. Luther petrece zece luni acolo lucrand prima traducere a Noului Testament din greaca veche in limba germana.
8 mai 1521: Edictul de la Worms il declara pe Luther si pe adeptii sai in afara legii in imperiu.
Noimebrie 1521: Münzer redacteaza Manifestul de la Praga.
24 decembrie 1521: La Wittenberg se oficiaz prima slujba in limba germana. In randul adeptilor lui Luther au loc altercatii. Se solicita tot mai multe inovatii revolutionare in liturghie.
1 martie 1522: Luther revine la Wittenberg. Aici tine predicile de invocare, prin care sustine revendicarile populatiei Wittenberguui, recomandand insa violenta si recurgerea la forta. Se formeaza organizarea serviciilor liturgice.
Iarna lui 1522-1533: Revolta cavalerilor germani condusi de Ulrich von Hutten si Franz von Sickingen.
29 ianuari 1523: Reformatorul suedez Huldrych Zwingli isi citeste cele 67 de teze pentru Reforma la Dezbaterile de la Zürich.
Martie 1523: Münzer devine pastor la Allsdedt, astazi Anhalt, Saxonia, si introduce serviciul liturgic in limba Germana. In acest scop creeaza o noua structura a slujbei.
Primavara lui 1524: Münzer isi strange adeptii la Allstedt. Se desparte de Luther din cauza dezacordurilor teologice.
Sfarsitul lui 1524: Primele revolte care anticipeaza Razboiul taranesc au loc in Nürnberg si in Stühlingen, astazi in Bavaria. Münzer ia legatura cu anabaptistii si cu taranii rebeli dn Germania superioara.
Inceputul lui 1525: Taranii germani se organizeaza in aliante.
Februarie 1525: Münzer devine pastar in Mühlhausen, Turingia, si impune o costitutie democratica radicala. A fost unul dintre conducatorii Razboiului taranesc din Turingia.
Sfarsitul lui Februarie, 1525: Sebastian Lotzer si Christoph Schappeler, studenti ai lui Zwingli, redacteaza programul Razboiului taranesc, denumite Cele douasprezece articole ale taranilor din Suabia. Isi bazeaza revendicarile pe evanghelii, creand astfel o legatura cu Reforma lui Luther. Armata taranilor este infranta in bataliile de la Leipheim (4 aprilie), Wurzach (14 aprilie), Böblingen (12 mai)si Zabern (16 mai).
16 aprilie 1525: Masacrul de la Weinsberg, condus de Iacob Rohrbach.
15 mai 1525: Münzer este decapitat dupa infrangerea armatei taranilor in batalia de la Frankenhausen. Razboiul taranesc ia sfarsit.
13 iunie 1525: Luther o ia de sotie pe Katharina von Bora, o calugarita care parasise manastirea si care ii va naste sase copii.
1525: Dupa convertirea la reforma, Albrecht von Brandenburg secularizeaza posesiunile prusace ale Ordinului teutonilor.
1526: La Dieta de la Speyer se decide ca fiecare principe sa aplice Edictul de la Worms in teritoriile sale, in concordanta cu propria discretie si responsabilitate, dandu-le astfel printilor mana libera in privinta credintei. Reorganizarea Bisericii incepe in statele luterane. Luther isi redacteaza lucrarile majore despre Reforma: Serviciul divin in limba Germana, Marele Catehism si Micul Catehism.
Primavara lui 1529: Dieta de la Speyer declara nule deciziile din 1526. Principilor li se solicita sa sustina Edictul de la Worms si sa opreasca toate inovatiile.
20 aprilie 1529: Principii luterani isi publica protestul impotriva anularii Dietei si resping decizia majoritatii Dietei de la Speyer. Imperiul este amenintat de scindarea credintei; functionarea Dietei este in pericol de asemenea.
1-4 octombrie 1529: Disputa dintre Luther si Zwingli de la colocviul de la Marburg.
25 iunie 1530: In timp ce Luther sta la castelul Coburg, isi sustine adeptii, mai ales pe Philipp Melanchthon, la Dieta de la Augsburg. Imparatul si statele catolice anuleaza documentul confesional evanghelic redactat de Melanchthon – Confessio Augustana (Confesiunea de la Augsburg) – citita in fata Dietei si predata acesteia.
27 ianuarie 1531: Principii protestanti se organizeaza in Liga de la Schmalkalden.
1533-1534: Anabaptistii il expulzeaza pe episcopul de Münster si instaureaza o lege protestanta radicala.
1534: Jean Calvin se conferteste la Reforma si fuge din Paris. Luther termina traducerea Bibliei.
1534: Würtemberg si Pomerania se alatura Reformei.
1535: Calvin scrie lucrarea sa majora, Christianae Religions Institutio.
1536: Luther redacteaza Articolele de la Schmalkalden, pentru a sprijini Liga de la Schmalkalden.
1539: Saxonia si Brandenburg se convertesc la Reforma.
1541: Filip I de Hesse, membru al Ligii de la Schmalkalden, incheie pacea cu imparatul Carol Quintul.
1542: Calvin introduce o disciplina stricta in Biserica si comunitatea de la Geneva si redacteaza Catehismul de la Geneva.
1545-1563: Conciliul de la Trent, intrunit de Papa Paul III, stabileste clar bazele teologice.
18 februarie 1546: Luther moare la Eisleben, in prezent Saxonia-Anhalt.
1546-1547: Carol Quintul incepe Razboiul Schmalkaldic, cu sprijinul financiar si militar al papei.
24 aprilie 1547: Liga de la Schmalkalden este infranta cu armata imperiala in batalia de la Mühlberg si se destrama. Carol Quintul ii declara in afara ligii pe conducatorii Ligii, Johann Frederic I cel Marinimos si pe Filip I de Hesse. Titltul electoratului saxon este transferat Ducelui Maurice de Saxonia.
1548: Carol Quintul proclama un decret numit Interimatul de la Augsburg, stabilind un regim provizoriu in asteptarea deciziilor definitive ale conciliului.
1551: Mauritiu de Saxonia, Wilhelm de Hesse si Albert Alcibiades isi unesc trupele impotriva imparatului in Razboiul Printilor, fiind sprijiniti in Franta . Astfel, Carol Quintul este nevoit sa se retraga.
1552: Ferdinand I, care devenise rege in 1531, recunoaste dreptul printilor protestanti de a alege Reforma, prin Tratatul de la Passau, anuland Imperiatul de Augsburg.
9 septembrie 1552: Carol Quintul fuge de la Innsbruck la Villach.
1555: Dupa multi ani de lupte intre adepti si opozanti, Calvin scrie lucrarea Institutio, in care propune o nou doctrina.
25 septembrie 1555: Prin Pacea de la Augsburg dintre Ferdinand I si clasele Sfantului Imperiu Roman, adeptilor Confesiunii de la Augsburg li se asigura pastrarea conditiilor impuse. Printilor li se confera statutul de jus reformandi. Este recunoscuta despartirea catolicilor de protestanti. Perioade Reformei ia sfarsit.
1556: Carol Quintul abdica.
Reforma in Franta si Marea Britanie:
1532: Henric VIII cere clerului englez sa-l recunoasca drept capul Bisericii si provoaca despartirea in Roma.
Noiembrie 1534: Actul de suprematie ii obliga pe toti supusii sa depuna un juramant pe noua constitutie a Bisericii si pe succesiunea regala.
1547: Moare Henric VIII. Este urmat la tron de Eduard VI, al carui unchi, Eduard Seymour, duce de Somerset, devine regent.
Dupa 1550: In Europa se raspandeste miscarea protestanta radicala a Puritanilor, influentata de calvinisti.
1555: Maria I incepe persecutia sistematica a protestantilor.
Aprilie 1559: Elisabeta I a Angliei, succesoarea surorii ei vitrege Maria I din 1558, reinnoieste Actul de Suprematie din noiembrie 1534, trecand Biserica Anglicana reinstituita sub Coroana, fiind impartite astfel toate titlurile ecleziastice. De asemenea, Elisabeta readuce Cartea de rugaciuni a lui Eduard VI din anul 1549, care definea liturghia anglicana.
1559: Protestantii francezi, heghenotii, stabilesc regulile bisericesti la primul conciliu national din Paris si isi formuleaza prima dogma (Confessio Gallicana). In cea mai mare parte, preiau ideile reformatorului Jean Calvin din Geneva.
1562: Francisc II le promite hughenotilor libertate religioasa prin Edictul de la St. Germain, Masacrul de la Vassy porneste Razboaiele religioase franceze.
1570: Papa Pius V o excomunica pe Elisabeta I, deoarece, din punct de vedere catolic, casatoria parintilor ei nu era valabila, consderand-o regina de drept a tarii pe Maria Stuart a Scotiei.
24 august 1572: Dupa casatoria regelui hughenot Henric de Navarra (mai tarziu Henric IV al Frantei) cu Margareta, sora regelui francez Carol IX, are loc Masacrul din noaptea Sf. Bartolomeo. Mii de hughenoti sunt ucisi. Caterina de Medici, mama lui Carol IX, ordonase asasinarea lui Gaspard de Coligny, conducatorul hughenotilor, apoi, anticipand posibilitatea unei actiuni de razbunare, initiaza masacrul hughenotilor.
1574: Dupa moartea lui Carol IX, fratele sau Henric III devine rege.
1576: La Paris se infiinteaza Liga Catolica, sub conducerea ducelui Henric de Guise. Deoarece Henric de Navarra este mostenitorul tronului francez conform liniei de succesiune, Henric de Guise se aliaza cu spaniolii pentru a prelua coroana. Franta este divizata in provincii catolice si hughenote intre care izbucnesc razboaie civile.
8 februarie 1587: Elisabeta I ordona executia reginei scotiene Maria Stuart. Maria respinge pretentiile engleze la coroana si conspirase cu Spania impotriva Eisabetei.
Decembrie 1588: Henric III ordona asasinarea ducelui de Guise.
1593: Henric de Navarra, din 1589 rege al Frantei sub numele de Henric IV, se converteste la catolicism spunand „parisul merita o liturghie”, pentru a fi recunoscut ca rege al Frantei.
13 aprilie 1598: Edictul de la Nantes pune capat razboaielor hughenote. Henric IV confera protestantilor francezi drepturi politice egale si practicarea partial libera a religiei lor.
martie 1603: Dupa moartea Elisabetei I, James VI al Scotiei, fiul Mariei Stuart, mosteneste coroana engleza.
1685: Ludovic XIV anuleaza Edictul de la Nantes. Hughenotii fug in Olanda, America de Nord si Germania. Frederick Williams ii invita pe hughenoti sa se stabileaca aici, prin Edictul de la Potsdam.
Sursa: Marea istorie ilustrata a lumii, Litera international
