Paleoliticul Mijlociu (120.000-40.000/35.000 ien)
Paleoliticul Mijlociu
Industriile Paleoliticului Mijlociu, dominat de complexul Mousterian, sunt opera Omului din Neanderthal. Originea acestui stadiu este interglaciarul Riss-Wurm (dezvoltându-se timp de 100 000 de ani paralel cu Acheulleanul Superior) si culmineaza în timpul celor doua faze initiale ale glaciatiunii Wurm.
Complexul de utilaje (unelte bifaciale si pe aschii, diferentiate tipologic si de origini diverse) este folosit si pentru vânatoare si este aproape exclusiv realizat prin cioplire.
Se disting, în mod traditional cinci faciesuri principale: Mousterian tipic prezentând proportia cea mai echilibrata a diferitelor unelte (toporase, racloare, cutite s.a., bifacialele fiind rare.
Mousterianul de traditie Acheulleana posedând numeroase bifaciale mai ales cordiforme, utilaje de tipuri evoluate si în general dominat de o mare varietate tipologica, apropiindu-se de Perigordianul vechi.
Mousterianul Quina dominat de racloare (pâna la 80%), prezentând o retusa specifica, diferita de Mousterianul Ferraissie prin cvasi-absenta debitajului Levallois.
Mousterianul denticulat se caracterizeaza prin raritatea altor utilaje decât cele denticulate. Prezenta semnificativa a debitajului Levallois a facut sa se vorbeasca de Mousterianul de traditie Levallois.
Influenta aschiei Levallois ramâne unul dintre factorii fundamentali ai dezvoltarii utilajului mousterian. . Se generalizeaza acum tendinta de microlitizare (de micsorare a dimensiunilor) care se constata la bifacialele din Acheullean (VI si VII).
Domina aschiile cioplite, din fine retuse, în râcâitoare, razuitoare (duble, carenate, transversale, convergente si convexe), vârfuri, strapungatoare, cutite, daltite.
Se fac primele încercari de prelucrare a osului. În Africa, cultura îmbraca aspecte locale, unde omul culege poame, cochilii, prinde vânat mic (rozatoare, broaste). Traiau organizati în grupuri mici.
Mousterianul dispare odata cu omul din Neanderthal, spre 40 000 sau 35 000 de ani, nu fara a fi lasat o filiatie înca necunoscuta bine în Chatelperronian. El este contemporan cu primele practici funerare.
Pentru teritoriul carpato dunarean Musterianul este reprezentat prin descoperiri a locuintelor omului din Neanderthal atat in pesteri (Bordul Mare,Nandru,Gura Cheii) cat si in locuri deschise (Boinesti,Remetea,Ocna Sibiului). Apar vetrele de foc,adaposturile.
