Construirea piramidei lui keops din Egipt

Construirea piramidei lui keops din Egipt

Până la domnia lui Rampsinitos – spun preoţii – în Egipt domnea o rânduială de-a dreptul minunată, ţinutul bucurându-se de o mare înflorire.

Dar, îndată ce s-a suit pe tron Keops – urmaşul la domnie a lui Rampsinitos – a atras asupra capului egiptenilor toate nenorocirile. Mai întâi le-a închis toate templele, împiedicându-i să facă sacrificii. I-a silit apoi pe toţi să muncească pentru el.

Aşa, de pildă, a hotărât ca unii să care pietre din carierele munţilor arabici până la Nil. După ce aceste pietre erau trecute peste fluviu în corăbii, alţi supuşi erau siliţi să le târască până la muntele zis cel libic.

Munca despre care vorbesc o făceau grupuri de câte o sută de mii de oameni, fiecare grup lucrând câte trei luni fără întrerupere. Zece ani a durat construirea drumului pe unde trebuiau târâte pietrele, timp în care poporul a fost copleşit cu astfel de munci.

Pe cât socot eu, această lucrare nu este mai puţin însemnată decât piramida însăşi. Drumul are o lungime de cinci stadii. Lăţimea lui este de zece orghii iar înălţimea cea mai mare până la care urcă este de opt orghii. Este făcut din piatră şlefuită, pe care sunt gravate diverse figuri.

Ei bine, a fost nevoie de zece ani pentru a construi drumul acesta şi încăperile subpământene ale dealului deasupra căruia se înalţă piramida.

Aceste încăperi Keops şi le-a făcut ca un fel de mormânt pe o insulă, ducând în jurul lor un canal cu apă din Nil.

Pentru construirea piramidei propriu-zise a fost nevoie de un răstimp de douăzeci de ani. Ea este pătrată şi fiecare latură are o lărgime de opt plethri şi o înălţime la fel de mare. A fost clădită din piatră şlefuită şi foarte bine aşezată. Nici o piatră nu are mai puţin de treizeci de picioare.

Iată cum s-a construit această piramidă. Mai întâi s-au clădit nişte terase, cărora unii le zic „trepte”, alţii „altare”. Înălţând în chipul acesta scheletul piramidei, egiptenii au ridicat şi celelalte pietre cu ajutorul unor maşini făcute din nişte pari scurţi: pietrele erau urcate de la pământ până la prima temelie a treptelor.

Când ajungea în locul acela, piatra era aşezată pe o altă maşină, care se afla pe cea dintâi temelie. De aici era trasă pe cea de-a doua temelie şi aşezată iar pe altă maşină.

Câte rânduri de trepte erau, tot atâtea maşini trebuie să fi fost sau poate că oamenii mutau o singură maşină, uşor de purtat, de pe o treaptă pe alta, după ce trăgeau fiecare piatră. Trebuie să arăt că există două posibilităţi şi să înfăţişez; lucrurile aşa cum mi s-au povestit şi mie.

Mai întâi au fost isprăvite părţile cele mai înalte ale piramidei. Apoi lucrătorii au desăvâr.it părţile care urmează îndată după ele, în timp ce părţile de jos, de lângă pământ au fost terminate ultimele.

S-a însemnat pe piramidă, cu litere egiptene, cât s-a cheltuit cu ridichile, ceapa şi usturoiul cumpărate pentru muncitori. Deoarece îmi amintesc bine cele spuse de tălmaciul care mi-a citit inscripţia, această sumă se ridica la o mie şi şase sute de talanţi de argint.

Dacă lucrurile stau astfel, la cât trebuie să se fi ridicat celelalte cheltuieli, atât pentru uneltele de fier întrebuinţate în muncă, cât şi pentru hrana şi îmbrăcămintea muncitorilor, când la construcţiile respective s-a lucrat timpul amintit de mine mai sus ? La acesta se cuvine – cred – să mai adăugăm un răstimp destul de lung în care au fost tăiate şi cărate pietrele şi în care interval lucrătorii au făcut canalul subpământean.

Sursa: (Herodot, Istorii, II, 124 – 125)