APEP (1590-1550)

APEP

Acesta este cel mai cunoscut rege hyksos, dar în acelaşi timp şi cel mai direct legat de istoria Egiptului antic, fiind al 5-lea faraon al dinastiei a XV-a. Datorită faptului că şi-a schimbat de mai multe ori numele de domnie, unii egiptologi au asociat fiecare nume cu un alt faraon al Egiptului(v. spre exemplu N. Grimal, P. Clayton etc.), deci ar fi existat : Apep I, al II-lea şi al III-lea.

Succesiunea suveranilor dinastiei a XV-a este viu disputată de specialişti, noi am acceptat rezultatele la care a ajuns K. Ryholt şi anume: Sakirhar, Shamuqenu, Aperanati, Khayan, Apep şi Khamudi. Canonul Regal din Torino conferă acestor regi 108 ani de domnie. Fragmentul care conţine numele lui Apep a dispărut de-a lungul timpului din documentul citat, însă reiese că ar fi domnit cel puţin 40 de ani.

Pentru înţelegerea corectă a faptelor istorice referitoare la domnia hyksoşilor pe teritoriul egiptean, dar şi a aşa-numitei a Doua Perioade Intermediare, trebuie să precizăm următoarele: dinastia a XV-a s-a suprapus cu sfârşitul dinastiei a XIII-a, odată ce Memphis-ul a fost cucerit de reprezentanţii primei case de domnitori; dinastia a XV-a a fost contemporană cu dinastiile a XVI-a şi a XVII-a; în cele din urmă trebuie remarcat faptul că dinastia a XV-a a coincis cu începutul dinastiei a XVIII-a, până când Avaris-ul va fi cucerit ce către *Iahmes I.

Reprezentanţii dinastiei a XV-a ocupă oraşul Memphis, imediat după stabilirea lor în Delta Nilului. Datele cronologice ne permit să stabilim faptul că dinastia a XIII-a din Memphis a luat sfârşit după ce dinastia a XV-a a înlocuit dinastia a XIV-a( cu majoritatea suveranilor locali de origine canaanită) în Deltă. Simultan s-au ridicat două dinastii egiptene: una la Abydos( care nu intră în categoria dinastiilor numerotate de preotul Manethon) şi cealaltă la Theba (dinastia a XVI-a).

Regii hyksoşi ai dinastiei a XV-a n-au stăpânit decât vremelnic Egiptul de Sus şi Theba. Cert este faptul că dinastia a XVII-a rivală s-a format în momentul în care dinastia a XV-a din nord, din motive politicomilitare, a fost nevoită să-şi retragă trupele din zona sudică a Egiptului.

Acest eveniment coincide cu începutul domniei lui Apep. Interesant este de remarcat faptul că predecesorul acestuia, Khayan, şi-a desemnat urmaşul în persoana fiului său cel vârstnic, Yanassi. Moartea lui Khayan a declanşat o luptă dinastică în nordul Egiptului, între Yanassi şi Apep.

Cel mai probabil primul a fost înlăturat, iar Apep va reuşi să ajungă noul suveran al dinastiei a XV-a. Însă, în timpul acestor confruntări, Apep va fi nevoit să-şi retragă forţele din sud.

În conformitate cu textul unei inscripţii a lui *Kamose, aşa-numita Stelă a II-a, Apep a fost considerat „…stăpânul fără egal de la Hermopolis la Pi-Hathor, <precum> Avaris şi cele două râuri“. Pi-Hathor era o aşezare situată la nord-est de Avaris, foarte aproape de frontiera estică a Egiptului. Cert este faptul că Apep n-a controlat în zona sudică a Egiptului niciodată Abydos-ul, considerat fortăreaţa nordică a dinastiei thebane.

Nu se poate şti cu certitudine dacă, în urma retragerii menţionate, Theba a fost într-adevăr vasală lui Apep sau nu. În orice caz, după ocuparea tronului Egiptului de către Apep şi ridicarea dinastiei a XVII-a (thebană), între cele două familii de domnitori timp de vreo douăzeci de ani au existat relaţii „paşnice“; teritoriile au fost delimitate, chiar se poate vorbi de existenţa unor relaţii comerciale între cele două dinastii.

Cu toate acestea, Apep purta o serie de epitete care îi preamăreau domnia: „…nu există ţări care să nu-i plătească tribut“, „…cel care şi-a plasat sub picioarele sale toate ţările“.

Nu putem însă neglija faptul că Apep a purtat războaie sângeroase încă de pe vremea domniei lui Seqenenre Tao. Faptul că numele lui Apep apare şi pe un relief care arată cucerirea Avaris-lui de către *Iahmes I, certifică faptul că el a fost contemporan şi cu întemeietorul dinastiei a XVIII-a.

Despre familia lui Apep se cunosc puţine date. Tani şi Zawat erau surorile regelui, probabil că avea şi o fiică numită Harit. Unii specialişti (spre exemplu A. Schulman şi D. B. Redford) au susţinut existenţa unor căsătorii diplomatice între membrii familiei dinastiilor a XV-a şi a XVIIa, având în vedere că Tanit şi Harit ar fi fost măritate cu reprezentanţii familiei regale thebane. Datorită lipsei documentelor scrise care să ateste asemenea căsătorii, teoria este ipotetică.

Pe o paletă a scribului, dăruită de Apep unui anumit Atu, este menţionată propoziţia „mama sa, Udjat“. Iniţial am fi tentaţi să credem că Udjat este o persoană istorică, dar dacă avem în vedere că textul obiectului amintit face referiri şi la alţi zei, cum ar fi Re sau Thoth, numele indică mai degrabă o zeiţă; totodată, în text lipseşte şi titulatura obişnuită de „mama regelui“( mut-nesut).

Prin urmare, Apep şi-a ales în mod simbolic ca mamă pe zeiţa Udjat, din simplul motiv că ea era venerată foarte aproape de capitala ţării, Avaris, la aproximativ 10 km nordest de actualul Tell Nabasha. În această localitate a fost ridicată şi statuia unui sfinx, pe al cărui soclu există o dedicaţie a lui Apep la adresa zeiţei Udjat. Ceeea ce este interesant de remarcat este faptul că sfinxul a fost executat pentru *Sesostris al III-lea, ulterior uzurpat de către Apep.

Spre deosebire de ceilalţi regi hyksoşi, Apep nu este atestat cu titulatura „stăpânul ţărilor străine“(heqa- khasut). Papirusul Rhind, datând din anul al 33-lea al domniei lui Apep, îl numeşte „…regele Aauserre“, însă mai mai există şi alte documente care folosesc acelaşi termen. Faptul că el era numit „rege“ este ceva neobişnuit pentru un faraon hyksos.Mai mult –pe un scarabeu al lui Apep– apare epitetul „regele perfect“, iar pe un vas descoperit în Spania, chiar titulatura obişnuită a faraonilor: „Regele Egiptului de Sus şi de Jos“.

Cunoaştem şi numele-Horus al lui Apep, Sehetep-taui „Cel care satisface cele două ţări“, atestat pe două inscripţii fragmentare provenite de la Bubastis şi pe o tablă de ofrandă dedicată zeului Seth, descoperită la Avaris.

Originea străină a lui Apep a fost evidenţiată numai de către *Kamose, care îl numeşte „căpetenia din Retjenu“, teritoriul dintre Sinai şi Canaanul sudic. Se pare că aceasta este o referire peiorativă la adresa lui Apep, prin intermediul căreia l-a discreditat şi prin care încerca să sugereze faptul că nu-i recunoaşte autoritatea asupra teritoriului egiptean.

Marea majoritate a monumentelor pe care apare unul din numele sale de domnie a fost uzurpată de către Apep. În momentul în care a avut loc retragerea din sud, multe monumente sau fragmente ale acestora din Gebelein, Theba, Fayyum, Memphis, Mendes şi Busiris au fost transportate spre capitala Avaris.

Deseori se afirmă de către egiptologi că divinitatea specifică hyksoşilor, şi ca atare şi lui Apep, a fost Seth, zeul dezordinii şi al ţărilor străine. Noile cercetări au demonstrat că această alegere s-a datorat numai hazardului şi anume: în momentul în care hyksoşii au ocupat teritoriul viitorului Avaris, regii în cauză au continuat pur şi simplu adorarea lui.

Pe baza documentelor se pare că urmaşul desemnat al lui Apep ar fi fost fiul care purta acelaşi nume, însă la tron va ajunge, aşa cum am menţionat, Khamudi.

Sursa: Miron Cihó, Lexiconul Faraonilor