Ce sunt rocile? Cum se formează rocile?
Rocile sunt mase naturale de materie minerală. Acestea pot fi de la cel mai dur granit până la cel mai moale lut. În fiecare rocă se află indicii privind formarea acesteia.
Rocile există în trei forme de bază. Rocile magmatice (vulcanice) se formează din magma solidificată care s-a ridicat din adâncul scoarței Pământului. Rocile sedimentare reprezintă materia care a fost depozitată pe fundul mării sau pe fundul râurilor unde, în timp, s-a solidificat sub formă de rocă. Rocile metamorfice pot fi la început atât magmatice cât și sedimentare, dar sunt transformate ulterior de căldură și presiune în interiorul Pământului.
Rocile magmatice (vulcanice)
Rocile magmatice (vulcanice) iau naștere prin răcirea magmelor ajunse din adâncime în scoarță sau la suprafață. Se deoseboesc mai multe tipuri după: compoziție chimică și minerologică, grad de cristalizare, structură, textură etc. De exemplu, magmele ce se răcesc la mari adâncimi au o cristalizare totală (granitul), cele răcite aproape de suprafață au o cristalizare parțială (riolitul), iar magmele ajunse la suprafață se răcesc repede și rămân necristalizate (piatra ponce).
După compoziția mineralogică, rocile magmatice se grupează astfel:
Grupa granitului cuprinde: granitul (o rocă acidă, consolidată în adâncime; se găsește în România în Munții Măcin, Banatului, Apuseni), riolitul (consolidat la suprafață sau aproape de suprafață; se folosește des la pavaje și se găsește în Munții Apuseni, Oaș, Gutâi), piatra ponce (consolidată în apă).
Grupa granodioritului cuprinde: granodioritul (rocă acidă, consolidată în adâncime, mai închisă la culoare decât granitul) și dacitul (consolidat aproape de suprafață).
Grupa sienitului cuprinde roci neutre și se compune din: sienit (consolidat în adâncime) și trahit (consolidat la suprafață).
Grupa dioritului cuprinde tot roci neutre, dar cu altă compoziție minerologică, cum sunt dioritul (consolidat în adâncime) și andezitul (consolidat la suprafață).
Grupa gabroului cuprinde roci bazice: gabroul (consolidat în adâncime) și bazaltul (consolidat la suprafață).
Rocile sedimentare
Rocile sedimentare se formează prin distrugerea mecanică și chimică a rocilor preexistente (magmatice, metamorfice, chiar sedimentare) și acumularea (sedimentarea) materialului rezultat în diferite locuri și medii (subacvatic, subaerian). Ele se clasifică după factorii care au contribuit la formarea lor, ca și după structură și textură.
a) Rocile detritice sunt cele formate prin dezagregarea altor roci, de obicei dure, și care ulterior au fost, sau nu, cimentate cu un material calcaros, argilos, silicios. Aceste roci: grohotișurile (fragmente colțuroase de rocă; prin cimentarea lor se formează breciile), pietrișurile (fragmente rotunjite, transportate de râuri sau de valori; prin cimentare dau conglomeratele), nisipurile (fragmente de 0,1-2 mm; prin cimentare dau gresiile), loessul (un praf format din nisip fin, calcar și argilă, transportat și depus de vânt în zone joase), mâlurile (particule mai mici de 0,01 mm; prin cimentare dau argilele), marnele (argile calcaroase).
b) Rocile de precipitare se formează mai ales în golfurile, lagunele și lacurile din regiunile aride. Aici, evaporarea fiind ridicată, apar soluții supranaturale din care precipită săruri minerale sub formă de roci monominerale sau poliminerale. Roci monominerale sunt: evaporitele (formate din sare), depozitele de gips și anhidrit, travertinul (format din calcit foarte poros și ușor). Dintre cele poliminerale, menționăm calcarele oolitice (cu sfere mici formate în jurul grăunților de nisip), dolomitele (carbonat dublu de calciu și magneziu).
c) Rocile organogene iau naștere prin depunerea părților scheletice ale organismelor vegetale sau animale, după moartea acestora. Se subdivid în două categorii: acaustobiolite (care nu ard) și caustobiolite. Din acaustobiolite fac parte: calcarele organogene (CaCO3), diatomitele (formate din scheletul unor plante marine numite diatomee), fosforitele (fosfat de calciu). Rocile caustobiolite cuprind, la rândul lor, două grupe: cărbunii și bitumenele naturale (sau hidrocarburile, compuși ai carbonului și hidrogenului). Cărbunii, după gradul de incarbonizare, se grupează astfel: turba, lignitul, cărbunele brun, huila, antracitul. Ca roci bituminoase, amintim: petrolul, gazele naturale, asfaltul (rezultă din oxidarea și degradarea petrolului în contact cu aerul) ozocherita (rezultă din polimerizarea hidrocarburilor când ies de sub presiune), șisturile bituminoase (șisturi argiloase, calcaroase sau silicioase impregnate cu bitumene), echilibrul (rășina de pin fosilizată).
Rocile reziduale rezultă prin alterarea rocilor preexistente și acumularea reziduului insolubil. Acestea sunt: bauxita (din hidroxizi de aluminiu, oxizi de fier ș.a.), lateritul (hidroxizi de aluminiu și fier și minerale argiloase, alcătuind o rocă brun-roșcată), terra rossa (o argilă bogată în oxizi de aluminiu și hidroxizi de fier ce rămâne după dizolvarea calcarului), solurilor.
Rocile metamorfice
Rocile metamorfice rezultă prin transformarea rocilor sedimentare și chiar magmatice ajunse la presiuni și temperaturi ridicate. Se produce recristalizarea acestor roci (nu topirea) și concomitent au loc schimbări de structură, textură, compoziție mineralogică și uneori chimică (fenomenul de metamorfism). Există următoarele roci metamorfice principale: micașisturile (roci cu textură șistoasă, ca foile unei cărți, constituite dominant din cuarț și mică), cuarțite (dominate de granule de cuarț), gnaise (cu o structură grăunțoasă, similară granitului), marmure (calcar recristalizat), filite (compuse tot din cuarț și mică, la care se mai adaugă cel puțin un mineral în proporție mare: clorit, sericit, talc, grafit).
