Descoperirea Ţării preotului João Da India

Descoperirea Ţării preotului João Da India
Harta cu rutele urmate de Vasco de Gama, Pêro da Covilhã and Afonso de Paiva

Descoperirea Ţării preotului João Da India

În secolul al XV-lea regele João al II-lea al Portugaliei a hotărât să trimită spre răsărit exploratori care cunoşteau bine limba arabă, pentru a aduna informaţii despre negoţul cu mirodenii şi pentru a descoperi în Africa, în Asia sau în „Marea de răsărit” ţara regelui-preot Ioan — „Ţara preotului João da India”.

Această misiune a primit-o în 1487 Pero da Covilhã, agent diplomatic secret, cu un trecut aventuros. João i-a dat ca ajutor pe curteanul Afonso Paiva. Agenţii au ajuns până în insula Rodos (marea Egee), iar de acolo, travestiţi în negustori sirieni, au plecat în Egipt.

În primăvara anului 1488 ei s-au alăturat unei caravane care se ducea spre portul Tore (peninsula Sinai) din marea Roşie, de aici au urcat pe un mic vas arab şi, oprindu-se pe drum într-un număr de porturi arabe şi la Suakin (pe ţărmul african), au ajuns la Aden, unde s-au despărţit pentru totdeauna: Paiva a plecat să caute „Ţara preotului João da India” şi a dispărut fără urmă.

Covilhão s-a urcat pe o mare corabie arabă. Mânată de musonul de sud-vest, aceasta a ajuns în India de sud-vest. În porturile de pe coasta Malabar, unde pulsa o vie activitate, el a strâns informaţii despre comerţul exterior al Indiei cu ţările apropiate şi îndepărtate şi despre navigaţia în Oceanul Indian.

Din Calicut, Covilhão a trecut în Goa (India de vest), iar în primăvara anului 1489 a ajuns la Ormuz. A ocolit apoi pe la sud Arabia şi a navigat pe o corabie arabă din Somalia de nord, de-a lungul Africii răsăritene, până în portul Sofala din Mozambic (în dreptul paralelei de 20° latitudine sudică).

Acolo, Covilhão… „a auzit de la nişte marinari arabi că din orice punct al acestui ţărm se poate merge pe mare spre apus, că marginile mării nu sunt cunoscute şi că acolo există o insulă întinsă, la o distanţă de peste 900 de mile de mal, care se numeşte insula Lunei” (G. B. Ramusio).

Din Sofala, Covilhão a călătorit pe mare până la Tore, iar apoi cu o caravană până la Cairo. Acolo, la începutul anului 1491, l-au găsit doi evrei portughezi care i-au adus o scrisoare de la rege.

João al II-lea îi poruncea lui Covilhão să trimită cu unul din ei în Portugalia o dare de seamă completă, iar pe celălalt să-l ia cu sine până la Ormuz şi să continue strângerea de informaţii şi căutarea „Ţării preotului João da India”.

După ce s-a dus a doua oară la Ormuz şi a ocolit Arabia pe la sud, Covilhão s-a întors în marea Roşie, a vizitat „locurile sfinte” musulmane — Mecca şi Medina, apoi peninsula Sinai şi din Tore a trecut în Zeila, situată lângă „Ţara preotului João da India” — Etiopia creştină.

Din 1492 sau 1493 Covilhão a trăit în Etiopia, unde a fost bine primit ca sol al regelui portughez, dar nu i s-a mai dat voie să plece în patrie. El s-a căsătorit acolo (deşi lăsase o soţie şi copii în Portugalia), a ocupat funcţii înalte şi a căpătat moşii. În 1520, când Covilhão avea peste 70 de ani, l-a găsit în Etiopia primul trimis oficial portughez (Rodrigo Lima) pe lângă „regele regilor”.

Francisco Alvares, preotul soliei, a notat amănunţit relatările lui Covilhão despre peregrinările sale şi le-a inclus în raportul său intitulat „Comunicare adevărată despre pământurile preotului João da India” (Lisabona, 1540); însemnările mai amănunţite au fost folosite în secolul al XVI-lea de istoricii portughezi şi de veneţianul Ramusio.

Raportul secret trimis de Covilhão în 1491 lui João al II-lea din Cairo nu s-a păstrat, dar puţini sunt istoricii care se îndoiesc că regele a primit raportul şi că atât el cât şi succesorul său Manuel cel „Fericit” au folosit informaţiile strânse de acest călător despre comerţul şi navigaţia din India, atunci când au pregătit instrucţiunile pentru prima expediţie a lui Vasco da Gama.


Sursa: Istoria Descoperirilor Geografice, I.P Maghidovici; în româneşte de: Ion Vlăduţiu şi M. Leicand