Întoarcerea în Spania a lui Cristofor Columb după prima expediție

Cristofor Columb

După o primă expediție cu descoperiri semnificative, Cristofor Columb decide că este momentul să se întoarcă în Spania pentru a le arăta regilor rezultatele sale semnificative, iar la 16 ianuarie 1493, cele două corăbii „Niña” și „Pinta” pornesc în călătorie.

Primele patru săptămâni ale călătoriei au decurs în condiții bune, dar la 12 februarie s-a stârnit o furtună. În noaptea de 13 spre 14 februarie „Niña” a pierdut-o din vedere pe „Pinta” şi cele două corăbii n-au mai izbutit să se întâlnească. „La răsăritul soarelui vântul s-a înteţit şi valurile au devenit şi mai ameninţătoare… Nimeni nu credea că vom izbuti să scăpăm cu viaţă…”

În acele zile, Columb era cuprins de gânduri negre: dacă „Niña” se va scufunda, lumea creştină nu va afla niciodată de marile lui descoperiri. „Îl înspăimânta gândul că nu-şi va desăvârşi [opera]… El scrise pe un pergament tot ce a putut scrie despre descoperirile sale, implorând pe oricine îl va găsi să-l aducă la curtea regală.

Apoi înveli pergamentul într-o pânză cerată, îl legă bine, porunci să i se aducă un butoiaş de lemn şi băgă pergamentul înăuntru, astfel ca nimeni să nu ştie ce cuprinde şi ca toţi să creadă că amiralul îndeplineşte un ritual. Apoi porunci ca butoiaşul să fie aruncat în mare”.

Furtuna a durat patru zile. În zorii celei de-a cincea zi când vântul s-a mai potolit, marinarii au zărit pământ şi Columb a stabilit că vasul se află lângă insulele Azore. Dar au mai trecut trei zile până când „Niña” a izbutit să acosteze lângă una din insule (Santa Maria).

Peste câteva zile, după ce „Niña” părăsise insulele Azore, s-a dezlănţuit din nou furtuna. Ea a adus corabia la ţărmul portughez, în apropiere de Lisabona. De acolo amiralul a trimis un curier la curtea regală spaniolă să anunţe întoarcerea sa.

La 15 martie 1493 Columb a intrat în portul Palos. În aceeaşi zi a sosit acolo „Pinta”. Martin Pinzon (căpitanul vasului „Pinta”) a murit după câteva zile de la întoarcerea în patrie.

Columb a adus în Spania fericita veste despre pământurile descoperite de el în apus. El a adus puţin aur şi câţiva băştinaşi cum nu mai fuseseră văzuţi în Europa şi care au fost denumiţi indios (indieni). El a adus de asemenea plante şi fructe ciudate, precum şi pene de păsări necunoscute.

Pentru a-şi păstra monopolul descoperirii, genovezul a trecut şi la întoarcere date false în jurnalul de bord.

O scurtă dare de seamă asupra rezultatelor primei expediţii (cea dintâi despre marea descoperire) — care s-a răspândit apoi în toată Europa în zeci de traduceri — a fost dictată de Columb, pe când se afla încă lângă insulele Azore, sub formă de scrisoare către unul dintre protectorii săi care finanţaseră expediţia, Luis Santangel sau Gabriel Sanchez, trezorierul coroanei Aragonului.

Sursa: Istoria Descoperirilor Geografice, I.P Maghidovici; în româneşte de: Ion Vlăduţiu şi M. Leicand