Avionul cu reacţie – Henri Coandă
Avionul cu reacție
În octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elysee, Paris, a găzduit cea de-a doua ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Aeronautică. Au fost expuse cele mai noi piese de aviaţie.
Cea mai interesantă maşinărie, care a atras atenţia multora, a fost un avion roşu, fără elice, pe a cărui plăcuţă metalică scria: COANDĂ-1910. Acest avion cu reacţie a trezit interesul şi atenţia oamenilor nu numai pentru că nu avea elice, ci şi pentru că era total diferit faţă de ceea ce numeau ei până atunci „avion”.
Maşinăria avea două aripi duble şi un singur loc, o anvergură de 10,3 m, lungimea de 12,5 m, greutatea de 420 kg şi o forţă a propulsiei de 220 kg.
Cea mai interesantă parte din avionul lui Coandă era sistemul de propulsie, o adevărată revoluţie în construcţia de motoare de avioane, care avea să constituie soluţia viitorului. Motorul cu reacţie, inventat şi construit pentru prima oară de către Henri Coandă era compus dintr-un motor-piston cu patru cilindri, răcit cu apă şi dezvolta 50 de cai-putere la 1000 de rotaţii pe minut.
Acest motor-piston era conectat la o tijă care rotea multiplicatorul de rotaţii; mişcarea era transmisă compresorului care câştiga 4000 de rotaţii pe minut.
Forţa de propulsie era de 220 kgf, mult mai mare decât dacă motorul-piston era conectat la o elice. Mulţi vizitatori ai expoziţiei au fost suspicioşi privind decolarea avionului, până la o demonstraţie accidentală a lui Coandă, care, dorind doar să verifice motorul, acesta a început să mergă din ce în ce mai repede, până şi-a luat zborul.
Impresionat de flăcările produse de motor şi îngrijorat de faptul că nu mai pilotase un avion până atunci, ci doar planoare, Coandă a pierdut controlul maşinăriei, care reducându-şi înălţimea şi viteza a aterizat forţat. Această încercare a constituit primul zbor cu un avion echipat cu un motor cu reacţie. Astfel, cu 30 de ani înainte de Heinkel, Campini şi Whittle, Coandă a construit şi a zburat cu primul avion cu reacţie.
Sursa: Prof. Cornelia Cucu