Lacuri

Lacuri

Lacurile sunt cele mai importante dintre toate apele stătătoare. Ele ocupă o întindere mare și sunt mai adânci. Unele lacuri sunt atât de întinse încât sunt denumite și mări (Marea Caspică, de exemplu).

Există o strânsă legătură între răspândirea lacurilor și zonele de climă. Lacurile sunt mai numeroase, mai mari și cu apele mai dulci în ținuturile cu climă umedă. În regiunile cu climă uscată lacurile sunt mai puține și cu apă mai sărată.

Formarea lacurilor

După modelul de formare lacurile pot fi de mai multe feluri. Unele sunt relicte (rămășițe) ale unor foste mări, altădată mult mai întinse, cum sunt lacurile Aral din Asia, Ciad din Africa etc; altele au luat naștere prin prăbușirea scoarței terestre (tectonice), cum sunt Tanganyka și Nyasa din Africa, Lacul Baikal din Asia (care este și cel mai adânc lac de pe glob, având 1742 m); alte lacuri s-au format în scobiturile făcute de ghețarii de odinioară, cum sunt lacurile din America de Nord (Superior, Michigan) și nordul Europei (Onega), sau cele din munții înalți (Geneva în Munții Alpi; lacurile Bâlea, Bucura etc. din Munții Carpați; unele lacuri se pot forma și în craterele vulcanilor (Lacul Sf. Ana).

Foarte multe lacuri sunt în luncile râurilor sau pe țărmul mării. Lacul Razelm, cel mai mare din România, s-a format pe locul unui vechi golf al Mării Negre, care a fost separat de mare printr-un cordon de nisip.

O categorie aparte a lacurilor o reprezintă lacurile artificiale (de acumulare), create de om în scopul alimentării cu apă a hidrocentralelor, asigurării irigațiilor, pentru piscicultură ș.a. Astfel de lacuri au fost amenajate în țara noastră pe Bistrița, Argeș, Dunăre etc.

Tipuri de lacuri:

Lacuri naturale:

Lacuri de natură glaciară:
– Lacuri periglaciare – în care cel puțin o parte a conturullacului este formată de un strat de gheață;
– Lacuri subglaciare – a căror suprafață este permanentacoperită de gheață;
– Lacuri glaciare – sunt situate în zone formate prin eroziune glaciară, acoperite în trecut de ghețari
– Lacuri pro-glaciare – situate în aval de un ghețar și alimentatede un ghețar;
– Lacuri de fjord – Un lacaflat într-o vale glaciară care a fost erodată până la un nivel sub cel al marii;

Lacuri vulcanice:
– lacuri de crater – care se formează în craterele unor vulcani;
– lacuri tip policrater sau intercrater – care acoperă mai multe cratere sau sunt localizate între cratere;
– lacuri de caldeira – care sunt localizate în depresiuni care se formează ca urmare a unei activități vulcanice;
– lacuri de maar – care se formează printr-o erupție freatică provocată de intrarea apei subterane în contact cu magma fierbinte;

– Lacuri tectonice – situate în urma subsidenței în lungul unei falii geologice;

– Lacuri de baraj natural – formate prin bararea unor văi în urma unor fenomene naturale;

– Lacuri alpine – situate în depresiuni naturale din zone montane, având altă origine decât cele glaciare sau vulcanice;

– Lacuri meteoritice – formate în cratere create de meteoriți;

– Lacuri endoreice – situate în zone depresionare fără efluenți importanți de suprafață care să evacueze afluxurile în lac;

Lacuri artificiale:

– lacuri de baraj;
– lacuri excavate – depresiunea lacului a fost creată prin săpături;
– lacuri de închidere – a unor golfuri maritime;

A fost articolul de ajutor?

0 / 0

%d blogeri au apreciat: