Antarctida

Antarctida

Așezare

Antarctida ocupă aproximativ zona delimitată de Cercul Polar de Sud, fiind constituită dintr-o parte continentală și dintr-o serie de insule aflate în apropierea continentului. Continentul împreună cu insulele din jur poartă numele de Antarctica. Este un continent cu totul izolat de celelalte continente.

Ca suprafață (14.107.000 km²) continentul Antarctida depășește pe cea a Europei.

Primii navigatori care au atins țărmurile Antarctidei au fost corăbierii ruși Bellingshausen și Lazarev, în anul 1820. Urmează apoi mai multe expediții organizate de navigatori englezi, americani, francezi, norvegieni, care descoperă unele insule aflate în apropierea continentului. Între aceste expediții se numără și cea la care au participat Amundsen și savantul român Emil Racoviță, pe vasul Belgica. Secolul XX constituie o nouă etapă în cunoașterea continentului Antarctida. Au loc acum tot mai multe încercări de pătrundere în interiorul Continentului. Într-una din aceste temerare încercări Amundsen reușește să ajungă la Polul Sud. Adevărata cunoaștere a Antarctidei începe din anul 1955, când se stabilește colaborarea pe plan international pentru cunoașterea noului continent. În prezent sunt peste 40 de stațiuni științifice permanente, amplasate, majoritatea din ele, pe țărm, 4 în interior și una chiar în punctul polului sud.

Relieful

Antarctida are un relief înalt, depășind toate celelalte continente ca înălțime medie (circa 1500 m). Partea vestică este formată din munți înalți, care reprezintă o prelungire pe sub apa oceanului a Munților Anzi din America de Sud, iar partea estică este alcătuită dintr-un podiș înalt. Întregul relief al Antarctidei este acoperit cu o uriașă pătură de gheață a cărei grosime ajunge până la 3000 m. Unele masive din regiunea muntoasă s-au format din lava unor vulcani, care se află și astăzi în activitate. Așa este vulcanul Erebus din Insula Ross.

Bogății minerale. Cercetările efectuate până acum au dus la descoperirea unor bogății de subsol. Mai întâi gazele și petrolul. În 1973 s-au descoperit sub Marea Ross rezerve însemnate de gaze naturale. Petrolul se află într-o cantitate foarte însemnată. Apoi cărbunele, localizat în special în lanțul de munți, este de calitate superioară – antracit. Alte minerale importante, presupuse a fi în cantități importante, includ fierul, cuprul, nichelul, zincul și posibil aur, argint, platină.

Clima

Antarctida este cel mai rece continent. Temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între -50º și -60 ºC. Aici se află adevăratul pol al frigului, unde s-au înregistrat temperaturi de -88,3ºC. Tot aici se află și polul vânturilor, deoarece acestea ating, în timpul furtunilor, viteze de 100-300 km pe oră. De aceea Antarctida mai este denumită și „țara vânturilor”. Precipitațiile cad sub formă de zăpadă, ploaia este aici un fenomen rar, întâlnindu-se doar în regiunea de țărm.

Vegetația și animalele

Vegetația și animalele se întâlnesc doar pe țărmul oceanului. Din cauza condițiilor neprielnice de viață, vegetația și lumea animală a Antarcticii sunt foarte sărace. În locurile mai bine adăpostite si mai expose soarelui se dezvoltă o vegetație de mușchi și licheni, iar pe țărmurile continentului algele. Dintre animalele mai des întâlnite pe pământurile acestea veșnic acoperite cu zăpezi și ghețari sunt: pinguinii, albatroșii, pescărușii. În apele oceanului, de jur împrejur, trăiesc foci și balene.

Economia

Pe continent nu se poate vorbi până în prezent de dezvoltarea unor ramuri economice. În schimb în apele Oceanului se vânează balene și foci.

Acest continent rămâne deocamdată poate singura regiune de pe planeta Pământ unde natura este nepoluată.


Sursă: Editura Didactică și Pedagogică București, Geografie, manual clasa a VI-a – Prof. Bărgăuanu Petru, Prof. Sucitu Ion, Prof. Stoica Valentina