Canada

Așezare

Canada se întinde pe 9.984.670 km² ocupând aproape jumătatea nordică a Americii de Nord și insulele Arhipelagului Arctic.

Ca suprafață Canada ocupă al doilea loc pe glob, dupa Rusia și primul ca mărime în cuprinsul Americii de Nord.

Relieful

Canada are un relief variat, format din munți, podișuri și câmpii. Relieful înalt ocupă partea vestică și estică (cele mai mari înălțimi se află în partea vestică).

De la vest la est succesiunea formelor de relief este următoarea:

De-a lungul țărmului Oceanului Pacific se înalță Munții Cordilieri, formați din două șiruri paralele cu coasta oceanului. Șirul exterior poartă denumirea de Munții Coastei, cel din interior de Munții Stâncoși. Între aceste șiruri de munți se află Podișul Columbiei.

În partea centrală a Canadei se află un relief de podiș format din două mari regiuni. Partea nordică, cuprinsă între fluviul Mackenzie și Peninsula Labrador, reprezintă un străvechi podiș, erodat de acțiunea ghețarilor, care au acoperit în vremuri îndepărtate aceste locuri. Partea sudică, până la granița cu S.U.A., formează o imensă câmpie, ceva mai ridicată înspre Munții Cordilieri, care poartă numele de Platoul Preriilor. Partea estică, respectiv Peninsula Labrador, are un relief mai înalt, în forma unui podiș, rezultat dim ditrugerea unor munți vechi, care se înălțau pe aceste locuri. (Acest podiș împreună cu cel situat între fluviul Mackenzie și Golful Hudson mai este cunoscut și sub denumirea de Scutul Canadian sau Platforma Canadiană.)

Bogățiile minerale. Canada dispune de însemnate bogății minerale ca: petrol, gaze naturale, nichel, zinc, aur, minereu de fier, uraniu, plumb, argint, platină, cărbune, cupru, aluminiu.

Clima

Pe teritoriul Canadei există mari diferențe de climă între nordul și sudul țării. Partea sudică are o climă temperat continentală excesivă, iar partea nordică o climă rece subpolară și polară. La înăsprirea climei contribuie, în mare măsură, masele de aer rece, care se formează în nord și care pornesc spre sud, fără să întâmpine în calea lor nici un fel de stavilă. Influența aerului rece al Arcticii face ca pe teritoriul Canadei temperatura medie anuală a aerului să fie sub limita obișnuită la aceste latitudini geografice în țările europene. O mare parte a Canadei este acoperită de zăpezi care dispar doar câteva luni pe an, de aceea Canada mai este denumită și „țara marii tăceri albe”.

Apele

Rețeaua hidrografică a Canadei este foarte bogată. Numeroase fluvii străbat teritoriul țării, îndreptându-se în special spre nord, urmând înclinarea generală a reliefului. În dese cazuri aceste fluvii leagă în drumul lor numeroase lacuri, formând repezișuri și cascade. Râurile au un mare potențial hidroenergetic. În schimb, nu sunt bune pentru navigație, deoarece o mare parte din an sunt înghețate. Cel mai mare fluviu al Canadei este Mackenzie. Pentru navigație cel mai important este însă Fluviul Sf. Laurențiu, care scurge în Oceanul Atlantic apele Marilor Lacuri. Lacurile glaciare, foarte numeroase, ocupă suprafețe foarte mari.

Vegetația și animalele

Pădurea de conifere ocupă uriașe suprafețe, constituind vegetația predominantă a Canadei. Ea ocupă locul al doilea în lume după Rusia în ceea ce privește suprafața pădurilor. 44% din teritoriul Canadei este acoperit de pădure care poartă numele de pădurea canadiană (a doua mare pădure de rășinoase de pe Glob după taigaua siberiană). Animalele caracteristice pădurii sunt samurul, ursul grizzly și unele animale cu blănuri scumpe: vulpea neagră și argintie; hermelina, castorul, râsul, jderul ș.a.

Partea Canadei situată la nord de cercul polar este acoperită tundră, formată din mușchi, licheni și ierburi pitice. Tundra adăpostește animale ca elanul și renul canadian.

Populația

Canada are o populație puțin numeroasă, în jur de 37,8 milioane, și foarte inegal răspândită pe suprafața țării. În raport cu suprafața țării populația Canadei este foarte mică. Regiunile cu cea mai mare densitate se află în sud, la granița cu S.U.A. în jurul Marilor Lacuri și ale estuarului Sf. Laurențiu. Cea mai mică densitate a populației se află în zona tundrei. Populația este formată din urmașii emigranților europeni și din băștinași. Aproape două treimi din numărul locuitorilor sunt canadieni de origine engleză, circa o treime de origine franceză. Populația băștinașă este formată din indieni și eschimoși și trăiesc mai ales în extremul nord. Numărul acestora nu depășește 100.000 de locuitori.

Orașele. Două treimi din populația țării trăiește în orașe. Capitala țării este Ottawa, oraș situat în nord-estul țării pe râul cu același nume. Nod de căi de comunicații feroviare, rutiere și aeriene. Cele mai mari orașe sunt Montreal, așezat pe Fluviul Sf. Laurențiu, cel mai important port, și Toronto (fiecare cu o populație mai mare de 1,5 milioane locuitori), așezat pe malul Lacului Ontario.

Din punct de vedere administrativ Canada este o federație formată din 10 provincii și 3 teritorii.

Economia

Pentru dezvoltarea economiei, Canada a avut de învins patru mari obstacole: imensitatea teritoriului, lipsa căilor de comunicație, clima aspră și numărul mic al populației. Factorii principali care i-au ajutat în construirea unei economii moderne au fost: imensele bogății solice și subsolice, vecinătatea cu S.U.A. și legăturile comerciale cu alte state, tehnica modernă folosită atât în industrie cât și în agricultură.

Industria. Canada este o țară a mineritului și a construcțiilor de mașini. Dintre ramurile industriei cea mai dezvoltată este industria extractivă concentrată mai ales în estul țării, de unde se extrage minereu de fier și nichel. Din regiunile vestice se extrag minereuri de uraniu, metale prețioase (aur, argint), cărbune, petrol și gaze naturale. Canada dispune de mari resurse energetice. Între acestea, petrolul ocupă primul lor. Urmează apoi hidroenergia și energia nucleară. Canada ocupă unul din primele locuri în lume în privința valorificării hiroenergiei.

Industria de prelucrare se sprijină pe producția de fontă și oțel, care utilizează minereurile proprii de fier. Foarte bine echipată este industria de autovehicule, avioane, material rulant, utilaje, electrotehnice, produse chimice, producția de vase fluviale și maritime.

Canada este atât de bogată în lemn, încât fiecare al 10-lea locuitor al țării trăiește din exploatarea lemnului. Se fabrică celuloză și hârtie, mobilă ș.a. De asemenea, este foarte dezvoltată industria alimentară.

Agricultura. Canada este una dintre marile exportatoare de grâu ale globului. Suprafețe întinse de teren sunt folosite pentru cultura plantelor agricole. Se cultivă în primul rând grâu, apoi orz, ovăz, sfeclă-de-zahăr.

Transporturile. Cele interioare sunt asigurate îndeosebi de calea ferată transcontinentală Halifax-Vancouver și de șosele auto. Partea nordică a Canadei cu condiții aspre de climă, cu un relief accidentat, are ca principal mijloc de transport avionul. Transportul maritim și fluvial se realizează prin porturile Vancouver, Montreal și Halifax.

Transportul aerian este deosebit de important prin aeroportul Montreal.

Comerțul. Canada exportă: grâu, carne, produse lactate, pește, lemn, hârtie, diferite minereuri, automobile etc.

Sursă: Editura Didactică și Pedagogică București, Geografie, manual clasa a VI-a – Prof. Bărgăuanu Petru, Prof. Sucitu Ion, Prof. Stoica Valentina