Relieful deșertic
Ce este relieful deșertic?
Relieful deșertic este reprezentat de întinderi mari de nisip (erg-urile sahariene), de câmpuri de pietre (hamade), munți cu versanți abrupți, la baza cărora sunt poale de grohotiș, varfuri ascuțite izolate etc.
Multe regiuni de pe Glob, care se situează în preajma tropicelor, au precipitații sub 200-250 mm pe an. Adăugând și insolația intensă, rezultă că aici vegetația nu are condiții de dezvoltare. Terenurile rămase dezgolite și pustii oferă un peisaj dezolant.
Dezagregarea, torențialitatea, deflația și relieful
Ca urmare a amplitudinilor termice mari, rocile se dilată și se contractă; apar crăpături, roca se dezagregă.
Ploile, deși rare, cad mai ales sub formă torențială. Apa se încarcă cu produsele dezagregării, creând un fluviu efemer, care durează până la 1-3 ore. Acești torenți enormi transportă spre părțile joase cantități impresionante de material, formând câmpiile de împrăștiere, dispuse pe marginea depresiunilor închise. Văile modelate de torenți rămân, în majoritatea timpului, complet seci și se numesc, în limba arabă, ueduri. Ele nu au legătură hidrografică cu exteriorul.
Vântul joacă un rol important în deșerturi, prin aceea că spulberă continuu nisipul (acțiunea de deflație), erodează rocile izbindu-le cu grăunții de nisip (acțiune de coraziune), clădește în permanență dune de nisip.
Hamada și ergul
În zona tropicelor, unde se formează alizeele, vânturile spulberă continuu particule fine, lăsând în loc un platou pietros, cu întinse câmpuri de grohotiș, cunoscut sub numele de hamada.
La distanțe mari de hamada este fâșia de acumulare a nisipurilor; aici apar câmpuri întinse de dune, denumite erguri. O bună parte din nisipul acestor erguri a fost cărat de torenți într-o perioadă trecută, când în deșert cădeau mai multe ploi.
Relieful eolian din zonele temperate
În luncile râurilor mari, pe plaja mărilor sau în alte părți unde nisipul nu este acoperit de vegetație, vântul îl poate spulbera formând dune similare celor din deșertul tropical. Majoritatea lor pot fi fixate prin culturi sau chiar prin împăduriri.
Sursa: Editura Didactică și Pedagogică București – Geografie Fizică Generală şi Geologie, clasa a IX-a, 1988 – Relieful deșertic
