Vremea și prevederea ei
Vremea este starea fizică a atmosferei unui anumit loc și la un moment dat, caracterizată prin specificul elementelor și a fenomenelor meteorologice (de exemplu: presiunea, temperatura aerului, umiditatea aerului, nebulozitatea, precipitațiile, vântul). Intervalul de timp pentru care se definește vremea poate fi de o oră, o zi, când caracteristicile elementelor meteorologice rămân relativ constante, chiar câteva zile.
a. Caracteristicile vremii sunt date de proprietățile maselor de aer. Masele de aer sunt acele porțiuni ale atmosferei care se caracterizează printr-o relativă omogenitate și uniformitate a elementelor meteorologice principale. Ele pot avea întinderi variabile (de la 500 km² la 5000 km²) și înălțimi diferite (de la 1-2 km până la limita superioară a troposferei). Caracteristicile meteorologice ale maselor de aer sunt dobândite datorită contactului acestora cu suprafața terestră.
b. Gruparea caracteristicilor meteorologice ale maselor de aer a dus la stabilirea mai multor tipuri geografice ale maselor de aer. Criteriile de clasificare a maselor de aer sunt: criteriul termic (se disting astfel mase de aer cald și mase de aer rece), criteriul termodinamic (mase stabile și instabile) și criteriul geografic, care se referă la locul de origine a maselor de aer (astfel, există mase de aer arctic, polar, tropical și ecuatorial, fiecare fiind de origine maritimă sau continentală). Criteriul geografic stă la baza definirii complexe a maselor de aer.
c. Zona de separație a două mase de aer cu proprietăți diferite se numește front atmosferic. La trecerea fronturilor atmosferice vremea se schimbă brusc.
După proprietățile termice și direcția de deplasare a fronturilor atmosferice, acestea pot fi: fronturi calde, care se deplasează spre masa de aer rece, și fronturi reci, care se deplasează spre masa de aer cald.
Harta sinoptică
Pentru a reda repartiția spațială a principalelor caracteristici meteorologice ale unui teritoriu la un moment dat, se utilizează harta sinoptică. Aceasta cuprinde numai anumite elemente meteorologice, care permit formarea unei imagini generale asupra caracteristicilor vremii. Deoarece situația vremii la un moment dat este într-o măsură destul de mare dependentă de repartiția spațială a presiunii atmosferice, se execută hărți speciale ale acesteia, denumite hărți ale câmpului baric. Pe această hartă sunt reprezentate linii ce unesc punctele cu aceeași presiune atmosferică (izolare), care delimitează areale anticiclonale, cu presiune mai ridicată (M), și areale ciclonale, cu presiune mai coborâtă (D).
Pentru a se realiza o imagine mai completă a situației meteorologice, harta sinoptică mai cuprinde, în afară de izolare, zonele de maximă (M) și de minimă (D) ale presiunii atmosferice, principalele fronturi atmosferice care delimitează diferite mase de aer și arealele cu precipitații. Hărțile sinoptice pentru teritorii mari (de exemplu ale Europei) se realizează pe baza schimbului de date meteorologice de la stațiile sinoptice de observație din fiecare țară. Acestea sunt alcătuite din 6 în 6 ore, iar pe baza comparării situațiilor sinoptice succesive se poate urmări evoluția în spațiu și timp a caracteristicilor meteorologice și se poate aprecia evoluția transformărilor vremii (prognozele se fac pentru intervale de 12, 24 și 36 de ore).
Prevederea vremii
Pe baza datelor meteorologice caracteristice la un moment dat, a analizei evoluției situației sinoptice și a studierii periodicității unor fenomene, se poate realiza o prevedere a evoluției vremii pentru un interval de 3-5 zile. Datorită folosirii unor mijloace moderne de investigare a fenomenelor atmosferice – îndeosebi forografiile realizate de sateliții meteorologici – prevederea vremii se poate face cu o mai mare precizie. Cunoașterea fenomenelor meteorologice și prevederea vremii au o mare însemnătate practică pentru toate activitățile social-economice.
Sursa: Editura Didactică și Pedagogică București – Geografie Fizică Generală şi Geologie, clasa a IX-a, 1988 – Vremea și prevederea ei
