Craterele Kaali, din Estonia

In jurul anului 660 i.Chr, un meteorit a patruns in atmosfera Pamantului, s-a spart in cel putin noua fragmente si a intrat in coliziune cu insula baltica Saaremaa, dezvoltand forta unei bombe atomice de tipul celei lansate la Hiroshima. Unele dintre craterele formate atunci s-au umplut, mai tarziu, cu apa din subteran, dar si-au pastrat forma circulara ,caracteristica, de la formare, mult dupa ce ghetarii Erei Glaciare s-au retras. Cel mai mare crater Kaali are o largime de aproximativ 100 de metri si este umplut cu apa din subteran, al carei nivel variaza in functie de sezon. Evenimenul Kaali ar fi putut avea impact si la nivelul apei, nu doar pe uscat; indicii ale ceea ce trebuie sa fi fost o infioratoare tragedie umana pot fi descoperite in antice poeme epice ale vikingilor si finnilor, precum si in mitologia nordica. Principalul crater Kaali a fost denumit „Sfantul Lac” si ar fi putut fi folosit in ritualuri pagane.

Sursa: Descopera.ro / Ionut Popescu – Carte: Topuri Geografice