Recordul detinut de pestele luna
Recordul detinut de pestele luna
Pentru a-si asigura urmasii intr-un mediu atat de nesigur, suprapopulat si supus atator primejdii cum este cel acvatic, pestii „fabrica” un imens numar de icre.
Plodirea gigantica este una din cele mai eficiente cai de supravietuire. O folosesc nu numai pestii, dar si viermii paraziti, in special panglica (Taenia), si insectele, cu predilectie mustele de casa (Musca domestica).
Avand in vedere densitatea organismelor vii din mediul acvatic, nesiguranta conditiilor de existenta si imensul numar de concurenti si de dusmani, pestii sunt nevoiti sa devina gigantice fabrici de urmasi. Glandele genitale, icrele si laptii au la pesti o dezvoltare deosebita.
Masa de icre la pastravi atinge 1/5 din greutatea corpului, iar numarul de oua la crap este de 200 000-300 000. La anghila (Anguilla anguilla) si mihalt (Lota Iota) numarul de oua pe kilogram de greutate corporala este de 1 000 000.
La un calcan (Rhombus maeoticus) de 10 kg s-au numarat 14 milioane de icre, iar un morun (Huso huso) matur da 4 000 000 de icre negre; la o greutate totala de 1 400 kg, icrele cantaresc 400 kg.
Insa cel mai prolific peste cunoscut este pestele luna, denumit si cap-plutitor (Mola mola), adesea intalnit in Mediterana si Oceanul Atlantic.
Mola e un peste mare, avand 1,5-2,5 m lungime si 1 000-2 000 kg greutate, cu forma discoidala, ca o piatra de moara, si o coada parca retezata brusc. Pluteste adesea culcat pe fata apei, dar se poate cufunda in adanc. Nu este un peste rapitor, multumindu-se cu prazi mici.
El detine un record absolut in lumea pestilor. Femela sa depune pana la 300 de milioane de icre, o adevarata risipa biologica ce dovedeste insa prudenta speciei, care numai in acest fel isi poate asigura continuitatea in timp si spatiu.
Sursa: Enciclopedia curiozitatilor din natura, Tudor Opris