Asamblarea mecanismului biela-manivela
Mecanismul biela-manivela se intrebuinteaza la transformarea miscarii rectilinii-alternative in miscare de rotatie cat si a miscarii de rotatie in miscarea rectilinie-alternativa. Prima functiune a mecanismului biela-manivela se intalneste la masinile cu abur si la motoarele cu ardere interna, iar cea de-a doua, la compresoare, pompe cu piston, masini-unelte etc.
Organele principale ale mecanismului biela-manivela sunt: manivela (uneori, arborele cotit), biela, lagarele paliere si cele de biela, bolturile de piston si cele ale capului de cruce, roata de curea etc.
Montarea mecanismului biela-manivela incepe cu montarea bielelor pe arborele cotit si continua cu asezarea arborelui in lagare si reglarea jocurilor.
a. Montarea bielelor. Biela reprezinta elementul de legatura intre piston si arborele cotit. Constructia bielelor este diferita de la un motor la altul, atat in ceea ce priveste capetele cat si corpul.
Bielele motoarelor cu turatie mare si cu multi cilindri se sorteaza dupa greutate inainte de montare. Dintre operatiile de control ale bielei, cea mai importanta este verificarea paralelismului axelor alezajului capetelor.
Biela se monteaza cu capul mare pe dornul extensibil. In alezajul capului mic se introduce boltul. Pe bolt se monteaza prisma, prevazuta cu trei stifturi, prin care se reazema pe suprafata placii corpul bielei. Daca axele nu sunt paralele, unul din aceste stifturi nu va atinge suprafata placii. Jocul dintre stift si fata placii se masoara cu ajutorul unui calibru de interstitii si nu trebuie sa fie mai mare de 0,03 - 0,05 mm.
Montarea bielei se incepe cu montarea capului bielei pe manetonul arborelui cotit. Intrucat bielele vin, de obicei, la locul de montare complet prelucrate, ele se verifica numai dupa fusul arborelui si, in caz de nevoie, se ajusteaza. Apoi, se monteaza capacul, fixandu-se cu ajutorul piulitelor.
Capacul se fixeaza, in majoritatea cazurilor, prin doua buloane din otel special. Strangerea se face cu piulite lungi, de constructie speciala, avand filet cu pas mic si tolerante foarte stranse.
Fixarea capului pe biela, intr-o pozitie precisa si fara joc, este foarte importanta. Jocurile corecte in lagar sunt de cateva sutimi de milimetru; este deci absolut necesar ca pozitia capacului sa nu se poata schimba deloc intre doua demontari. In acest scop, gaurile capacului se executa cu tolerante foarte stranse fata de suruburile respective. De aceea, la majoritatea bielelor, capacelor nu se pot introduce pe suruburile incastrate in corp decat prin baterea usoara cu un ciocan de lemn.
In scopul unei asamblari cat mai rigide, suprafetele de strangere ale pacului pe biela trebuie sa fie perfect plane, atat la biela, cat si la capac.
La unele biele, intre aceste suprafete se introduc adaosuri din tabla de alama, de 0,1-0,2 mm grosime. Aceste adaosuri asigura o ajustare rapida a lagarului.
b. Asezarea si montarea arborelui in lagare. Inainte de asezarea arborelui in lagare se controleaza montarea acestora.
Arborele se aseaza in lagare simultan cu toate fusurile, dupa care se monteaza capacele.
In cazul cand constructia prevede montarea unor adaosuri reglabile intre suprafetele de contact ale cuzinetilor, ele trebuie sa aiba o grosime uniforma si sa fie montate pe ambele parti ale cuzinetului. Pentru a se evita deplasarea adaosurilor, ele se blocheaza cu stifturi.
Grosimea unei garnituri de adaosuri variaza intre 0,5 si 5 mm. Numarul adaosurilor este de 5-20 bucati; grosimea fiecarui adaos variaza intre 0,1 si 0,8 mm. De remarcat ca la montarea in lagar trebuie sa se aiba grija ca adaosurile groase sa fie in contact cu corpul lagarului, iar cele subtiri, cu capacul acestuia. Acest procedeu usureaza reglarea rapida a jocului de ungere, la prima sau la a doua montare a lagarului.
La unele tipuri de lagare, adaosurile nu servesc la reglarea jocului intre arbore si cuzinet, ci la reglarea etanseitatii ajustajului dintre cuzinet si corpul lagarului.
La montarea capacelor lagarelor trebuie verificata coincidenta semnelor de reper de pe capac si corp.
Capacele se monteaza pe suruburi, cu lovituri usoare date cu un ciocan moale.
Se strang apoi piulitele de fixare a capacelor. Piulitele se insurubeaza doua cate doua, incepand de la lagarele din mijloc si terminand cu cele de la capete. Pentru asigurarea unei strangeri uniforme se recomanda folosirea cheilor cu decuplare automata sau a cheilor dinamometrice.
Arborele montat in lagare se roteste usor, se scot capacele si, dupa aspectul petelor de vopsea lasate pe suprafata de frecare, se apreciaza ajustajul fusurilor. In cazul cand ajustajul dintre fus si cuzinet nu corespunde conditiilor tehnice prevazute, se executa o noua ajustare.
Dupa ajustarea definitiva, fusurile si cuzinetii se spala, se usuca si se ung cu unsoare, apoi urmeaza montajul definitiv.
c. Montarea pistoanelor. Inainte de montarea pistonului pe biela, pe el se introduc segmentii de ungere si cei de compresie. Pentru economisirea timpului si evitarea ruperii segmentilor, acestia se introduc in locasurile de pe piston cu ajutorul unor clesti speciali. Acesti clesti largesc segmentii pana cand diametrul lor interior devine mai mare decat diametrul pistonului. Dupa introducerea segmentului in dreptul locasului de pe piston, el este lasat liber si se strange datorita elasticitatii sale.
Montarea pistonului cu biela se realizeaza prin intermediul boltului de piston. Pentru montare, se introduce capul bielei in piston in asa fel incat gaurile pentru bolt din piston si din capul bielei sa coincida, dupa care se introduce boltul in gauri. Fixarea axiala a boltului se realizeaza, in general, prin inele elastice de siguranta sau prin aplicarea la capetele sale a unor pastile dintr-un metal care sa nu uzeze peretii cilindrului.
Autor: Tehnologia asamblarii si montajului (I. Gheorghe, M. Voicu, I Paraschiv)