Au existat adevarati giganti ai marilor in galeria navala a antichitatii? Care sunt cele mai semnificative vase gigant?

Ambarcatiile uriase nu sunt un apanaj al tehnicii constructiilor navale moderne. Hieron al II-lea, tiran al Siracuzei, a construit dupa planurile faimosului arhitect si constructor Architas din Corint o galera imensa. Vasul, la a carui lansare ar fi asistat insusi Arhimede, dispunea de trei puncti suprapuse (dupa alte relatari contemporane de opt punti), avea „cabine de lux”, o sala de jocuri si mai multe gradini suspendate, precum si o catapulta pentru atac si aparare. Din echipajul de 1200 de oameni faceau parte 800 de vaslasi. Conform datelor recalculate in unitati de masura moderne, vasul era lung de 90 m si deplasa circa 4000 de tone.

Mai tarziu, regele egiptean Ptolemaios II Philopator (221 – 204 i.e.n.) poseda si el doi uriasi ai marilor depe acea vreme: „Tesserocontera” si „Thalamagos”. Fantastica „Tesserocontera” avea 150 m lungime, 28 m latime si 12 puncti, trebuind sa fie actionata de 4000 de vaslasi. Mult prea grea, spre deosebire de galera lui Hieron, care a navigat, „Tesserocontera” a ramas un simplu palat construit pe apa, neizbutand sa „ia” marea. „Thalamagos”, in schimb, a navigat. Era un vas lung de aproape 100 m, lat de 15 m, dar cu un pescaj redus, de circa 1,5 m si – lucru cu totul remarcabil – a fost primul vas din istoria navigatiei conceput cu doua coci (avea doua pupe si doua prove, fiind in realitate un vas lung, dublu).

Gigantismul acestor vase nu trebuie sa ne mire, de vreme ce inca din secolul al XV-lea i.e.n. cretanii construisera ambarcatiunii mari, cu patru catarge, care puteau lua pe bord pana la 800 de pasageri. O dovada a marimii si capacitatii de transport a unor vase din antichitate o constituie transportarea peste Mediterana, din Egipt la Roma, a actualului obelisc monolit din Piata Vaticanului, in anul 40 e.n., de catre un vas a carui capacitate de incarcare depasea 1500 de tone. Vasul „Iris”, care transporta grau de la Alexandria la Roma in secolul al II-lea e.n. (descris de Lucian), era lung de 50 m si deplasa circa 1000 de tone. Dealtfel, cu cateva decenii in urma, cand a secat lacul Nemi din Italia, au fost gasite pe fundul lui resturile galelor lui Caligula (dintre care una lunga de 80 m si lata de 18 m, numai ancora ei, din fier, era lunga de 4m).