Cronologia evenimentelor din Revolutia Franceza 1789-1799

4 mai 1789: Starile Generale (formate din reprezentanti ai aristocratiei, clerului si burgheziei) se intrunesc la Paris pentru discutii privind reorganizarea finantelor statului falimentar.

17 iunie 1789: Intr-o actiune revolutionara, Starea a III se declara Adunare Nationala.

20 iunie 1789: Reprezentantii clerului si ai burgheziei depun in Sala Jeu de Paume juramantul de a nu se dizolva pana cand Coroana nu le va indeplini cererile.

27 iunie 1789: Sub presiunea parizienilor, Ludovic XVI le cere reprezentantilor clerului si ai aristocratiei sa se alature Adunarii Nationale.

9 iulie 1789: Adunarea Nationala se declara un organ cu putere constitutionala (Assemblée nationale constituante).

iulie 1789: Primii civili si nobili cad victime ale furiei publice.

14 iulie 1789: Cetatenii Parisului iau cu asalt si distrug Bastilia, inchisoarea de stat reprezentand simbolul vechiului regim detestat. Acest eveniment este considerat a fi inceputul revolutiei.

17 iulie 1789: Tricolorul albastru-alb-rosu devine emblema revolutiei.

26 august 1789: Declaratie Drepturilor Omului si Cetateanului, in 17 articole, proclama libertatea si egalitatea in drepturi, ca si dreptul la proprietate si la aparare impotriva oprimarii pentru toti cetatenii. Este considerata un moment crucial in drumul catre Europa Moderna.

12 septembrie 1789: Apare primul numar al ziarului radical Ami du Peuple (Prietenul poporului) al lui Marat.

Octombrie 1789: Incepe revolta in Olanda spaniola, continuand in februarie 1790. Unii revolutionari dezvolta un plan pentru a-l numi pe Philippe Egalité (ducele de Orléans) rege al Belgiei eliberate. Aceasta se alatura radicalilor.

29 septembrie 1789: Adunarea Nationala aproba o noua lege electorala care inca se bazeaza pe sistemul cenzitar (proprietatile detinute). Discutiile continua, radicalii cerand pentru prima data dreptul la vot universal.

Octombrie-noiembrie 1789: Se infiinteaza in Paris primele cluburi politice dupa model englez. Cei mai cunoscuti sunt moderatii Feuillants (in jurul marchizului de Lafayette), Cordelierii radicali (in jurul lui Danton, Desmoulins si Marat) si iacobinii, cei mai radicali (in jurul lui Robespierre, Saint-Just si Couthon). Cluburile se considerau Sfanta Liga a revolutiei.

5 octombrie 1789: Parizience infometate, participa la marsul painii catre Versailles, deschizandu-si drumul spre palat si amenintand-o pe regina. Demonstrantii forteaza curtea sa se mute la Paris. Rolul ducelui de Orléans ca posibil orchestrator al acestor evenimente nu a fost elucidat inca in intregime.

2 noiembrie 1789: In urma unei motiuni inaintate de Mirabeau, cel mai important orator al fazei timpurii, Adunarea confisca si nationalizeaza proprietatile Bisericii.

Decembrie 1789: Protestatarilor li se acorda dreptul de vot pasiv.

15 ianuarie 1790: Franta este reimpartita in 83 de departamente (départements) cu granite fixe si capitala proprie.

13 februarie 1790: Urmand notiunea episcopului revolutionar Talleyrand, conventia desfiinteaza toate manastirile si ordinele religioase.

19 iunie 1790: Nobilitatea ereditara este abolita, iar titlurile si insemnele aristocratiei sunt anulate. Ramane valabil doar numele de familie.

14 iulie 1790: La aniverasrea luarii cu asalt a Bastiliei, 30.000 de oameni sarbatoresc un Festival al fraternitatii, pe Campul lui Marte, in prezenta familiei regale si a reprezentantilor tuturor departamentelor. Printre altii, Lafayette depune juramant pe constitutie, care are putere juridica.

27 noiembrie 1790: Legea prin care se instituie Constitutia Civila a Clerului, asaza preotii pe aceeasi treapta cu civilii si ii obliga sa depuna juramant de loialitate fata de constitutie. Mai putin de jumatate refuza si emigreaza.

Decembrie 1790: Iacobinii introduc boneta rosie, simbolul sclavilor de pe galere din Franta, ca declaratie de onoare a revolutionarilor radicali.

Aprilie 1791: Papa Pius VI condamna Constitutia Civila a Clerului, care propune alegerea reprezentantilor Bisericii de catre organele politice. Dezaprobarea acestuia duce la schisma si la refuzarea totala a obiectivelor revolutionare de catre Ludovic XVI.

2 aprilie 1791: Moare Mirabeau, un orator exceptional si conducator al moderatilor, care a sustinut monarhia constitutionala. Dupa aceea, radicalii monopolizeaza tribuna.

3 mai 1791: Influentata de Revolutia Franceza, Polonia devine primul stat european cu o constitutie scrisa.

20-21 iunie 1791: Fuga familiei regale deghizate catre Montmédy este oprita la Varennes, in timp ce ducele de Provence (mai tarziu Ludovic XVIII) se refugiaza in Belgia.

17 iulie 1791: Iacobinii protesteaza impotriva imunitatii regelui si, de pe Campul lui Marte, cer judecarea acestuia. Multimea infierbantata ucide doi suspecti ca fiind spioni regalisti. Garda Nationala evacueaza campul. Acest Masacru de pe Campul lui Marte, face 50 de victime si duce la separarea definitiva dintre moderati si radicali.

25 august 1791: Prin Declaratia de la Pilnitz, imparatu austriac Leopold II si regele prusac Frederic Wilhelm II incheie un pact, initial ambiguu, impotriva revolutiei.

Septembrie 1791: Franta anexeaza Avignonul, care apartine papilor inca din 1348, fapt care fortifica opozitia puterilor europene impotriva revolutiei.

14 septembrie 1791: Ludovic XVI semneaza noua constitutie a Frantei inaintea Adunarii Nationale si depune juramant pe ea. Franta devine astfel monarhie constitutionala.

30 septembrie 1791: Se desfiinteaza Adunarea Nationala Constituanta.

1 octombrie 1791: Adunarea Nationala Legislativa (Assemblée nationale legislative) nou-aleasa si incepe lucrarile.

20 octombrie 1791: Brissot, purtatorul de cuvant al girondinilor, incepe propaganda pentru declansarea razboiului.

8 noiembrie 1791: Emigrantii francezi, in numar foarte mare in acest an, sunt condamnati la moarte in contumacie, iar proprietatile le sunt confiscate.

3 decembrie 1791: Ludovic XVI cere in secret interventia Prusiei.

6 ianuarie 1792: Trei armate de la granita de nord a Frantei, cuprinzand un numar mare de voluntari, sunt comasate si mobilizate in principal de catre girondini, de teama unui atac al trupelor germane. Voluntarii se inscriu in numar mare.

7 februarie 1792: Austria si Prusia formeaza o alianta militara impotriva Frantei.

23 martie 1792: Caderea guvernului moderat alcatuit din Feuillants; regele, sub presiunea girondinilor, il numeste pe Roland ca ministru de interne si pe generalul Dumouriez ca ministru de externe.

20 aprilie 1792: Conventia Nationala si regele declara oficial razboi Austriei. Cu aceasta ocazie, Rouget de Lisle, din Strasbourg, compune la 24 apilie Marseilaise, care devine imnul oficial al revolutiei.

25 aprilie 1792: Ghilotina, inventata de medicul Guilotin, este folosita pentru prima data, respectandu-se hotararea din 3 mai 1792 prin care decapitarea devenea metoda de executare a pedepsei cu moartea. Devine instrumentul mortii in timpul Revolutiei si un simbol al Terorii Iacobine.

Mai 1792: Esuarea primelor ofensive franceze. Regele se opune unui decret de expulzare din Franta a preotilor care refuza sa depuna juramant si este poreclit de popor Domnul Veto (Monsieur Veto).

20 iunie 1792: Cateva mii de sans-culottes parizieni inarmati patrund in Palatul Tuileries si-l vandalizeaza. Isi bat joc de rege, silindu-l sa poarte o boneta iacobina si sa bea in sanatatea revolutionarilor.

25 iulie 1792: Ultimatumul ducelui de Brunswick, generalul armatei austro-prusace care ameninta Parisul, are drept raspuns demonstratii patriotice. Se naste conceptul de inrolare in masa (levée en masse).

3 august 1792: Grupuri revolutionare de parizieni cer detronarea regelui.

10 august 1792: Palatul Tuileries este asediat din nou, de aceasta data de 80.000 de sans-culottes. Familia regala reuseste sa fuga, dar detasamentul de garda este ucis. Razboiul civil face 4000 de victime.

13 august 1792: Familia regala este inchisa la inchisoarea Temple. Girodinii isi asuma autoritatea guvernamentala, iar Danton devine ministru al justitiei.

17 august 1792: Constituirea primelor Tribunale revolutionare.

19 august 1792: Generalul Lafayette fuge in Austria.

2-6 septembrie 1792: Au loc Masacrele din septembrie: ca rezultat al discursurilor aprinse ale agitatorului radical Marat. Cu permisiunea tacita a ministrului justitiei Danton, aproape 1100 de dusmani ai revolutiei, printre care preotii refractari care refuzasera sa depuna juramant, sunt ucisi in inchisorile pariziene de catre masele cuprinse de paroxism. Sans-culottes infiinteaza Tribunalele poporului.

20 septembrie 1792: Victoria Armatei Revolutionare la Valmy impotriva trupelor prusace si a armatei emigrantilor. Astfel, trupele revolutionare inainteaza si trec granita in zona Rinului, spre Belgia si Olanda.

22 septembrie 1792: Introducerea calendarului revolutionar. Anul al Doilea al Republicii incepe la 1 ianuarie 1793.

20 octombrie 1792: Ultimele armate invadatoare sunt alungate din Franta. Trupele generalului Costine ocupa Frankfurt pe Main.

21 octombrie 1792: Generalul Custine invadeaza orasul Mainz, acolo constituindu-se o republica dupa modelul francez.

11 decembrie 1792: Incepe procesul tradatorului Ludovic Capet, regele Ludovic XVI, a carui corespondenta incriminatoare cu puterile straine fusese descoperita.

16 ianuarie 1793: Ludovic XVI este condamnat la moarte de catre Conventie, cu o majoritate de 361 la 360. Varul sau, Philippe Égalité, voteaza pentru executie; girondinii se opun.

21 ianuarie 1793: Ludovic XVI este ghilotinat la Paris.

24 februarie 1793: Inceputul revoltelor populatiei Parisului din cauza lipsurilor de alimente.

3 martie 1793: Se infiinteaza Tribunalul revolutionar pentru condamnarea oponentilor politici.

17 martie 1793: In Mainz se convoaca o Conventie Nationala si se proclama Republica Germana a Rinului; ulterior se aproba unirea acesteia cu Franta.

19 Martie 1793: Incepe cea mai mare revolta regalista in regiunea Vendée. Bataliile crancene, cum ar fi cea din octombrie 1793 din cholet, se transforma intr-un razboi sangeros de gherila care continua pana la inceputul anului 1794. reizbucnind in 1795. Parisul retrage in mod repetat trupele de la granita si le detaseaza in Vendée.

4 aprilie 1793: Fuga in Austria a lui Dumouriez, generalul principal al revolutiei, si a viitorului rege al poporului, Ludovic Filip de Orléans, duce la intensificarea proceselor in cadrul Tribunalului revolutionar.

6 aprilie 1793: Ca rezultat al motiunii lui Danton, se infiinteaza Comitetul Salvarii Publice, care curand devine adevaratul organ de decizie.

20 mai 1793: Este emis un decret prin care se stipuleaza un imprumut national obligatoriu de la bogati, in valoare de un miliard de livre.

22 mai 1793: In lupta pentru putere dintre girondini si radicali, Hébert, purtatorul de cuvant al Comunei din Paris, este arestat, insa ;a 27 mai este eliberat de masele populare. Marat cere inlaturarea girondinilor.

2 iunie 1793: Girondinii sunt inlaturati de la putere si executati pe tot parcursul anului. Unele orase, printre care Marsilia, se ridica ulterior in sprijinul girondinilor. Parisul este condus de Marat ca tribun al poporului, in alianta cu radicalii de stanga din jurul lui Hébert si cu iacobinii lui Danton si Robespierre.

13 iulie 1793: Marat, Prietenul poporului, este injunghiat devenind dupa moarte o legenda a revolutiei.

16 iulie 1793: La Lyon au loc revolte impotriva iacobinilor. Comisarii parizieni Collot d'Herbois si Joseph Fouché ordona impuscarea a peste 5000 de oameni. Revoltele se potolesc abia in februarie 1794.

17 iulie 1793: Eliberarea definitiva a taranilor se realizeaza fara despagubiri.

28 iulie 1793: Robespierre il inlatura pe Danton din Comitetul Salvarii Publice. Incepe lupta pentru putere din interiorul iacobinilor, intre moderatii care il sustin pe Danton si radicalii, adepti ai lui Robespierre.

25 august 1793: La propunerea lui Carnot, se aproba oficial inrolarile in masa (levée en masse). In cursul anului 1793, acesta recruteaza 11 armate, insumand un milion de oameni, si introduce primul serviciu militar obligatoriu din istorie.

5 septembrie 1793: Sans-culottes parizieni incearca sa se revolte impotriva Conventiei.

17 septembrie 1793: Comitetul Conventiei decide sa intareasca prin lege arestarea suspectilor. In departamentele rasculate Nantes si Lyon, comisarii Conventiei, dau numeroase sentinte de pedeapsa cu moartea.

16 Octombrie 1793: Executia Reginei Maria Antoaneta.

6 noiembrie 1793: Philippe Egalité este executat sub acuzatia de pretentii la tronul francez.

10 noiembrie 1793: Hébert declara Notre Dame de Paris templu al Ratiunii si cere desfiintarea Bisericii; incepe jefuirea locaselor sfinte din Paris.

19 decembrie 1793: Introducerea invatamantului obligatoriu in Franta.

4 februarie 1794: Conventia ratifica in unanimitate abolirea sclavilor in colonii.

8 februarie 1794: Hébert lanseaza o provocare Comitetului Sclavilor Publice printr-o zi revolutionara in Paris si ii acuza pe iacobini de restrictionarea libertatii.

13 martie 1794: Legea suspectilor din 17 septembrie 1793 se inaspreste.

24 martie 1794: Hébert si hebertistii (Hébertistes), radicalii de stanga al Comunei din Paris, sunt executati pentru instigarea maselor.

5 aprilie 1794: Executia lui Danton si a lui Desmoulins, care, in fata tribunalului, isi dovedesc din nou talentul oratoric. Aceste executii elimina aripa moderata a iacobinilor care cautau sa potoleasca violentele si deschide o faza extrema a Terorii. Robespierre, Saint-Just si Couthon domina ca triumvirat in Comitetul Salvarii Publice.

8 iunie 1794: Pe Campul lui Marte are loc Sarbatoarea Fiintei Supreme, o forma de slujba religioasa pentru Ratiunea revolutionara.

10 iunie 1794: Triumviratul aproba scandaloasa Lege din 22 Prairial, extinzand astfel aplicarea pedepsei cu moartea pentru a include aproape toate crimele impotriva Republicii; aceasta lege marcheaza punctul culminant al Terorii iacobine.

26 iulie 1794: Revolte fatise impotriva lui Robespierre in timpul discursului sau din Conventie.

27-28 iulie 1794: Triumviratul este inlaturat prin violenta de catre Conventie; Robespierre este executat la 28 iulie, impreuna cu Saint-Just, Couthon si alti conducatori ai iacobinilor. Iacobinii moderati, cunoscuti sub numele de termidorieni, preiau puterea.

1 august 1794: Legea Regimului Terorii din 22 Prairial este abrogata.

August-septembrie 1794: Moderatii lanseaza Teroarea alba impotriva iacobinilor ramasi.

16 octombrie 1794: Inchiderea cluburilor politice; iacobinii se dizolva la 11 noiembrie. O ultima incercare de revolta radicaliilor sub Billaud-Varenne si Callot d'Herbois este inabusita, iar conducatorii ei sunt deportati in Guyana Franceza (iunie 1795).

3 februarie 1795: Trupele franceze cuceresc Olanda si o proclama Republica Batavia. Prin tratatul de pace de la Basel, Prusia si Spania parasesc coalitia puterilor europene.

Martie-mai 1795: Populatia Parisului se revolta din cauza lipsei painii.

21 februarie 1795: Conventia legifereaza separarea Bisericii de stat, care ramane valabila si astazi.

25 mai 1795: Sfarsitul Tribunalului revolutionar.

Mai-iunie 1795: Sarbatoare la Paris dupa eliberarea detinutilor din inchisoare si dupa sfarsitul Terorii iacobine.

22 august 1795: Franta aproba o noua constitutie, infiintand un Directorat format din cinci oameni drept comitet de guvernare; conducatorii sunt Barras, Tallien si Carnot.

6 septembrie 1795: Trupele franceze trec Rinul la Düsseldorf.

30 septembrie 1795: Directoratul declara falimentul national.

5 octombrie 1795: La ordinul lui Barras, generalul Napoleon Bonaparte apara Conventia impotriva insurgentilor parizieni; regalistii incearca sa se revolte.

26 octombrie 1795: Ultima sesiune a Conventiei Nationale; Directoratul preia puterea.

1795-1799: Guvernarea Directoratului (republicanul Carnot este demis in 1797). Inaintarea victorioasa, dar costisitoare, a trupelor revolutionare in Europa de Vest; in unele sate se instituie republici surori.

9 noiembrie 1799: Napoleon preia puterea ca prim-consul in Consiliul celor 500, printr-o lovitura de stat.

Sursa: Marea istorie ilustrata a lumii, Litera international