„psi” – fortele metapsihice

Denumirile de „parapsihologie” si „cercetare metapsihica” au functionat in tandem, accentul fiind pus pe experimente in conditii de laborator cu un numar mare de participanti pentru acumularea datelor statistice de fenomene „psi”, un termen care este tot mai des folosit ca denumire atotcuprinzatoare pentru forta sau fortele implicate. A fost introdus de dr. R.H. Thouless de la Departamentul educatiei din Universitatea Cambridge, care, dorind un termen neutru ca sa desemneze totusi subiectul, a considerat ca aceasta litera a alfabetului grec va putea servi ca simbol prescurtat pentru intreaga gama de fenomene metapsihice, cum de altfel o si face. El este in mod curent folosit pentru a desemna fortele metapsihice, ca in „psi-mediat”, ceea ce exprima diferenta dintre, sa zicem, un mesaj transmis prin transfer al gandurilor receptat cu mijloace senzoriale si o comunicare telepatica.

Implicatia termenilor de „psi” si „paranormal” este deci ca exista forte – sau poate o singura forta ce ia diferite forme – care vor fi in cele din urma „naturalizate”. Acest lucru va necesita aproape sigur o schimbare fundamentala in gandirea stiintifica pentru a le putea incorpora, deoarece exista in ele un element care le deosebeste de fortele ce sunt acceptate ca naturale. Daca s-ar intampla ca toate formele de voata sa fie sterse de pe suprafata Pamantului intr-un macel general, forta gravitatiei ar continua sa influenteze fluxul, iar in furtuna ar continua sa fie generata electricitatea in fulgere, dar nimic nu sugereaza ca psi va fi prezent. Intr-un fel aceasta se aseamana cu magnetismul, care este de obicei remarcat numai daca se asigura acest lucru prin aranjamente anume, ca in cazul acelor de busola. Dar psi pare sa aiba nevoie de fiinte vii (nu in mod necesar uman) prin care sa actioneze. Cea mai plauzibila explicatie este ca energia se afla acolo, raspandita in intregul spatiu, asteptandu-si Newton-ul care sa o aduca la stadiul in care stiinta sa o poata intelege; dar in momentul actual o putem doar observa prin intermediul efectelor asupra fiintelor vii si prin medierea acestora.

Sau asupra celor morti si prin intermediul lor? Exista multe dovezi ce demonstreaza supravietuirea vietii umane dupa moarte intr-o forma imateriala, ca si capacitatea spiritelor (sau „entitatilor imateriale”, cum prefera unii puristi sa le numeasca) de a exercita o influenta nu numai asupra mintiicelor vii, ci si prin efecte de tip poltergeist asupra materiei. S-au depus eforturi serioase pentru a explica aceste fenomene prin postulatul unei extensiuni a puterilor si facultatilor paranormale ale celor vii; dar problema este inca in discutie. In orice caz, in ambee ipostaze, se admite ca psi are nevoie de fiinte sau entitati vii pentru a se putea manifesta.

Semnificatia acestui element din psi le scapa de cele mai multe ori oamenilor de stiinta atunci cand pretind demonstratiiale actiunii fortei si se asteapta ca acestea sa fie de genul celor care fac cu magnetismul. Pentru cercetare este mai indicat ca psi sa fie considerat un echivalent al fortei care ii face pe oameni sa se indragosteasca: adica ceva ce se intampla oamenilor prin oameni, dar nu poate fi demonstrat in felul in care magnetizezi o bucata de fier. Unii oameni sunt mai predispusi decat ceilalti si devin canalul prin care vine psi; putini pot uneori porni fluxul dupa propria dorinta. Dar nimeni nu a reusit sa porneasca fluxul si sa-l mentina destul de constant pentru a-i putea convinge pe sceptici.

In 1949 Alister Hardy, profesor de zoologie la Oxford, si-a marturisit credinta in telepatie si importanta acesteia in cadrul conferintei anuale a British Association for the Advancement of Science; in anul urmator Royal Institution, ai carei membrii avusesera o atitudine transanta de indiferenta, si-a deschis portile pentru o dezbatere pe aceasta tema; iar in 1955 fundatia stiintifica independenta CIBA a organizat la Londra un simpozion international referitor la perceptia extrasenzoriala.

In statele Unite, parapsihologia a fost implementata treptat ca obiect de curs la universitati, iar in 1969 American Association for the Advancement of Science a acceptat ca Parapsychological Association, organism international, sa devina membru afiliat.

In ceea ce priveste publicul larg, paranormalul a fost adus in casele oamenilor datorita aparitiilor televizate ale lui Uri Geller. In cadrul lor, el reusea sa indoaie obiecte metalice si sa porneasca ceasuri si pendule care nu mai functionau de mult, nu numai in studio, ci – asa cum sute de telespectatori au marturisit in scris – in casele aflate pe tot cuprinsul tarii. Si, desi ulterior multi din cei care fusesera comvinsi de ceea ce vazusera si-au schimbat parerea, ajungand sa creada ca Geller trebuie sa fi fost un prestidigitator foarte abil, consemnari ale unor „mini-Gelleri” – provenind nu numai din Marea Britanie, ci si din alte parti ale lumii – si despre experiente de laborator organizate cu acestia au mentinut viu interesul publicului, mai ales fata de psihokinezie. In Statele Unite, aparitiile publice ale lui Geller, desi cu rezultate mai putin spectaculoase decat in Marea Britanie, au fost suficiente pentru a-i tulbura pe sceptici, iar in 1975 un grup al acestora a format Committee for Scientific Investigation of Claims for the Paranormal – CSICOP; dar nu a trecut prea mult timp pana ce membrii ce aderasera de buna credinta au inceput sa se retraga cand au constatat ca unii din componentii sai de frunte pareau interesati doar de demolarea acestor fenomene, utilizand in acest scop metode vadit nestiintifice.

Pe masura ce au inceput sa apara articole in periodicele de mare popularitate si emisiuni de televiziune pe aceasta tema, el a inceput sa-si cucereasca propria sa pozitie. Cand, in 1981, cititorii „Times”-ului londonez au fost intrebati prin intermediul unui chestionar despre parerile lor, peste 80% au declarat ca accepta existent ESP si a telepatiei; si, desi in cazul acesta a fost vorba de un esantion care s-a autoselectat, fiind constituit din cititorii care s-au deranjat sa completeze si sa trimita chestionarul, in sondajul realizat la nivel national in acelasi an proportia celor de aceeasi opinie a foat aproape la fel de ridicata.

La conferinta din 1963 de la Paris a International Astronautics Federation, un reprezentant oficial al American National Astronautics and Space Administration a declarat ca in Statele Unite se efectuau experiente privind „fenomene de transfer de energie” – un domeniu al cercetarii ce fusese, admitea el, in mare parte ignorat de oamenii de stiinta vestici – cu investigarea specifica a relatiei dintre „campurile fizice ale particulelor si nedemonstrabilului camp psi-plasma <<personal>>”, cu alte cuvinte psihokineza. Rezultatele unor astfel de cercetari, pozitive sau negative, nu au fost facute cunoscute, dar atat americanii, cat si rusii s-au ocupat de cercetarea posibilitatilor de a utiliza ESP sau PK in scopuri militare.

Sursa: Brian Inglis, Enciclopedia fenomenelor paranormale 1993

%d blogeri au apreciat: