Cata hrana consuma animalele in comparatie cu greutatea lor? Paradoxuri si recorduri
O veche expresie populara zice: "stomac pe masura ochilor" (sau a poftei). Nu s-ar putea spune, vorbind despre pasari, ca ele ar fi intrat in traditia folclorica drept niste prea mari lacomi. Nu se afirma oare despre mofturosi: "mananca atat de putin ca o pasare"? Si totusi nu este asa. De fapt, in domeniul satietatii, in lumea animala exista nu numai recorduri in "plus" sau in "minus", ci si aparente paradoxuri. Ele apar evidente prin comparatii facute pe tema cantitatii de alimente ingerate zilnic sau a varietatii alimentatiei intrate in discutie.
Micul sfredelus mananca intr-o zi o cantitate de insecte care reprezinta 70% din greutatea sa, pe cand un elefant urias de circa 6000 kg mananca in 24 de ore in jur de 450 kg de furaje, ceea ce reprezinta 13-14% din greutatea sa. Pasarea colibri consuma, in comparatie cu greutatea sa corporala, de 50 de ori mai mult decat elefantul. Cele mai multe pasari, hranindu-se cu insecte sau cu rozatoare, sunt ajutoare pretioase ale omului in lupta impotriva daunatorilor. Astfel, cucuvaia consuma intr-un an 1000 de rozatoare, salvand cam tot atatea kilograme de cereale, stiut fiind ca un soarece consuma cam 1 kg de boabe pe vara.
Cu toata micimea lor, insectele, mai ales cele daunatoare, consuma mari cantitati de hrana. S-a calculat ca insectele daunatoare distrug anual in intreaga lume 35.000.000 de tone sau 6% din productia globala de cereale si inca 50.000.000 de tone sau 10% din boabe in timpul pastrarii lor in magazii si depozite. Iata de ce - pastrand proportiile - intr-un singur an, o molie si progeniturile ei pot "manca" o cantitate de lana pe care o produc 12 oi.
Cu cat sunt mai mici animalele, cu atat pofta lor de mancare este mai mare. In interval de o luna, un vierme consuma de 6000 de ori mai multa hrana decat greutatea lui corporala, in timp ce un om adut nu consuma intr-o luna decat alimente care cantaresc exact cat greutatea propriului sau corp. Balenele din specia albastra au un stomac cu un volum de 3000 m cubi si un intestin lung de 250 m. Desi balena are un stomac urias, el este foarte delicat, sau mai corect putem spune ca are un gatlej foarte gingas. Cu toate ca, in gura ei enorma ar incapea o barca intreaga, balena nu se poate hrani decat cu plancton, pesti de talia unei scrumbii, crustacei si moluste, deoarece are gatlejul foarte stramt. Cel mai "primitor" stomac il are rechinul. In stomacul unor specii tropicale de rechini se gaseste adesea un intreg bazar de obiecte ca: cutii de conserve, scandurele, cizme de cauciuc, umbrele, precum si numeroase cadavre de pesti. Totusi, nu rechinul este cel mai feroce animal, ci un cetaceu - inrudit cu balena - cunoscut sub numele de Orca Gladiator. In stomacul orcelor vanate, care in banda ataca chiar balene, nu o data s-au gasit pana la 10 rechini si 15 foci.
Pitonul are un stomac cat se poate de adaptat vietii acestui urias ofidian. El poate inghiti si un porc voluminos (ale carui oase sunt in prealabil zdrobite de fatala lui imbratisare), pe care nu-l mesteca. Prada ajunge intreaga in stomac, digerarea ei durand (in functie de volum) vreme indelungata. In rastimp, acest sarpe, care mai mult doarme decat mananca, dormiteaza, asteptand ca odata cu terminarea digestiei sa redevina flamand si... agil.