Epoca dominaţiei gutilor in Mesopotamia

Epoca dominaţiei gutilor in Mesopotamia

Gutii erau o populaţie de păstori nomazi din regiunea munţilor Zagros, de la est de Tigru. Ei au pătruns mai demult în Mesopotamia, ca lucrători agricoli. Limba acestei populaţii nu are afinităţi sigure cu alte limbi cunoscute.

Profitând de slăbiciunea statului accadian ei au pus stăpânire pe Mesopotamia. Instaurarea dominaţiei lor a fost însoţită de mari distrugeri: Accadul, Urukul şi Urul au fost distruse din temelii. Datorită dominaţiei lor foarte brutale, sumerienii şi semiţii îi numeau “balaurii munţilor”.

Gutii erau inferiori din punct de vedere cultural populaţiilor supuse şi, de aceea, ei au fost treptat asimilaţi. În timpul stăpânirii gutilor, numai oraşul Lagaş şi-a păstrat o relativă însemnătate. Aici este întemeiată o nouă dinastie al cărui prim “rege”, Urbaba, se intitulează doar guvernator al oraşului.

Cel de-al III-lea urmaş al său este patesi Gudea, care este personajul cel mai cunoscut din timpul dominaţiei gutilor datorită numeroaselor inscripţii care-l pomenesc şi prin numeroasele busturi care-l reprezintă.

Cel care a înlăturat dominaţia gutilor, a fost regele Utu-Chegal din Uruk (2118-2110). El a fost probabil înlăturat de Ur-Nammu (2112-2094), fondatorul celei de-a III-a dinastii din Ur. Acesta unifică sub autoritatea sa Sumerul şi cea mai mare parte a Mesopotamiei.

Adoptă titlul de “rege al Sumerului şi Accadului”. Domnia sa inaugurează o nouă perioadă de pace şi prosperitate în Mesopotamia, care mai este cunoscută şi sub numele de “Epoca renaşterii sumeriene”, deoarece acum cultura sumeriană cunoaşte o nouă perioadă de înflorire, într-o perioadă când totuşi populaţia majoritară din sudul Mesopotamiei era semită.

De la acest rege au ajuns până la noi câteva tăbliţe ceramice care conţin fragmente dintr-un cod de legi.

Sursa: Istoria antică universală, Mihail Vasilescu