Ciuful de padure (Asio otus)

Ciuful de padure

Ciuful de padure (inaltime 36 cm), impreuna cu cucuveaua comuna, este cea mai frecventa pasare de prada de noapte. Coloritul corpului este cafeniu-patat; pe piept are stropi intunecati. Cuibareste in palcurile de paduri din toate regiunile joase ale tarii, in special in coloniile ciorilor de semanatura.

Urca si pe vaile raurilor. La noi este o pasare sedentara, dar in iernile aspre multe exemplare nordice se adauga populatiilor noastre sau trec chiar mai spre sud, iernand in sudul Africii si in sud-vestul Asiei.

Este lipsita de gusa, iar penajul este moale si infoiat, pentru care fapt nu face nici cel mai mic zgomot in zbor. Gatul este scurt, capul voluminos iar ochii mari, orientati frontal si inconjurati de cate un disc de pene dispuse radiar, asa-numitul „disc facial”.

Ciocul este relativ scurt, mult curbat, ingropat la radacina in pene aspre, de forma paroasa, numite vibreze. Baza mandiulei superioare are un invelis membranos – ceroma – in care se deschid narile. Este o pasare adaptat la viata nocturna, cu simtul vederii foarte dezvoltat.

Auzul este exceptional, conductele auditive fiind foarte dezvoltate si se deschid la exterior prin niste pliuri de piele, ce se desfac ca niste adevarate pavilioane auditive. Se hraneste cu rozatoare sau insecte, pe care le vaneaza noaptea sau in crepuscul si pe care le inghite de obicei intregi. Resturile de la hrana sunt eliminate su forma de cocoloase, ingluviile.

Ouale sunt albe, aproape sferice, si clocitul incepe dupa depunerea primului ou. Puii, acoperiti de regula de un puf des, au o dezvoltare nidicola.