Un tanc al broaștelor țestoase

Un tanc al broaștelor țestoase

În celebrele sale călătorii cu vasul „Beagle”, Ch. Darwin semnala prezența celei mai mari broaște țestoase de uscat din lume, numită broasca țestoasa elefant (Testudo elephantopus), al cărei corp de 2-3 m lungime este sprijinit pe patru picioare groase, ca de elefant.

Un astfel de „tanc” viu, care cântărește 400-500 kg, nu poate fi ridicat decât de 5-6 oameni. În rezervațiile și în grădinile zoologice unde e protejat, chelonianul devine un punct de atracție.

Fiind deosebit de blajin, el transportă, fără grabă, pe carapace, 3-4 copii. Masculii sunt de obicei mai mari decât femelele care efectuează pentru reproducere migrații la coastele mării, parcurgând 10-12 km în 2-3 zile.

Aceste viețuitoare răbdătoare și rezistente la foame (încetându-și funcțiile vitale ele pot posti chiar doi ani!) au o viață îndelungată, limitele acesteia depășind uneori 200 de ani.

Până în secolul al XVI-lea, arhipelagul Galapagos număra sute de mii de astfel de uriași. O dată cu sosirea navigatorilor spanioli pe insulă, animalele au fost vânate fără crutare. Azi, puținii supraviețuitori sunt ocrotiți cu multă grijă.

În legătură cu longevitatea țestoaselor uriașe din Galapagos se citează un amănunt din poveștile de călătorie ale exploratorului englez James Cook. După ce s-a aprovizionat cu apă și carne (țestoase vii) pe una din insulele arhipelagului, el a pornit mai departe.

Ajungând în insulele Tonga, Cook a fost primit prietenește de către băștinasi. Drept mulțumire, exploratorul i-a lăsat la plecare șefului de trib o broască țestoasă. Atât de mare era broasca și atât de mult i-a impresionat pe băștinasi, încat aceștia au ales-o… șef de trib, dându-i numele de Tui Malilila. Acest șef de trib trăia încă prin 1980, la mai bine de 200 de ani de la călătoria lui Cook. Chipul său putea fi întâlnit curent pe timbrele poștale emise pentru aceste insule între anii 1897 și 1935.

Sursa: Enciclopedia curiozitatilor din natura, Tudor Opris