Expediţia rusească din Siberia în 1483


Expediţia rusească din Siberia în 1483
Râurilor siberiene au avut o importanță primordială în procesul de explorare și cucerire rusească a Siberiei.
Hartă: commons.wikimedia.org

Expediţia rusească din Siberia în 1483

În ţinutul Perm, ruşii au avut mai multe ciocniri cu vogulii (mansi). Urmărindu-i, voievozii din Moscova au întreprins în 1483 prima expediţie dovedită în „ţinutul Siberiei”, adică pe Irtîş.

Cronicarii indică numele a doi voievozi care au participat la această expediţie: cneazul Feodor Kurbski-Ciornîi şi Ivan Saltîkov-Travin. Din acest moment, fiecare etapă ulterioară a marilor descoperiri făcute de ruşi în nordul Asiei (cu rare excepţii) poate fi legată de anumite nume.

În oastea celor doi voievozi se aflau ruşi „din Ustiug, de pe Vîcegda şi din Vologda”; de asemenea, se arată pentru prima dată că au participat la expediţie komi — „permiaci, vîmici şi sîsolici”.

„…Au mers pe lângă Tiumen, spre ţara Siberiei, iar de aici pe Irtîş… Şi a pornit oastea din Ustiug la 9 mai şi s-a întors la Ustiug de pocroavă (adică la 1 octombrie), iar în Iugra au murit mulţi vologdeni, pe când ustiugenii s-au înapoiat cu toţii”.

Numele de Siberia (Sibir) este folosit de cronicari în această scurtă însemnare ca un nume cunoscut care nu are nevoie de explicaţii şi indică un oraş. Acest nume apare pentru prima oară pe harta Catalană din 1375, fiind transcris „Sebur”.

După părerea lui V. V. Bartold. el este împrumutat fără îndoială din izvoarele musulmane „Sibir şi Abir, „Ibir-Şibir” etc. de către autorii arabi şi persani din prima jumătate a secolului al XIV-lea. Nu s-a lămurit însă cum a apărut această denumire, necunoscută popoarelor de baştină din Siberia.

În Europa apuseană denumirea de Siberia fără deformări (Sibir) apare pentru prima oară pe planisferul lumii întocmit de veneţianul Fra Mauro la mijlocul secolului al XV-lea (1457—1459), ca nume al unei ţări aşezate la nord de „Sarmaţia asiatică” şi despărţită de aceasta prin munţi. La sud-vest de ea curge râul Edil — denumirea turcă a Volgăi.

La nord-est de „Sibir” începe un râu fără nume care curge de-a lungul versantului apusean al munţilor Hiperboreici şi care, în nord, înainte de a se vărsa în ocean, separă „Permia” de „Ţara Beznei”. Aici se observă influenţa „Cărţii” lui Marco Polo.

În urma expediţiei lui Kurbski-Ciornîi şi a lui Saltîkov-Travin în primăvara anului 1484 „cnezii” („căpeteniile de triburi”) voguli şi iugra şi unul dintre cnezii siberieni (probabil tătari) au venit la marele cneaz al Moscovei cu rugămintea de a-i primi ca supuşi. „Iar marele cneaz le-a hotărât tributul şi i-a lăsat să plece”.


Sursa: Istoria Descoperirilor Geografice, I.P Maghidovici; în româneşte de: Ion Vlăduţiu şi M. Leicand

persoane au considerat acest articol util. Votează dacă ți-a fost de ajutor.