Descoperirea Insulei Hispaniola (Haiti)

Descoperirea Insulei Hispaniola

La 6 decembrie 1492 Columb descoperă o insulă despre care indienii din Cuba îi spuseseră că este mare și bogată, și poartă numele „Bohio”. Aceasta era într-adevăr marea insulă Haiti, pe care Columb a numit-o Española (insula Spaniolă — lat. Hispaniola), deoarece acolo, de-a lungul ţărmului, „se întind câmpiile cele mai frumoase din lume, foarte asemănătoare cu pământurile din Castilia şi chiar mai bune decât ele”. Columb a pornit de-a lungul ţărmului nordic al insulei Haiti şi în drum a descoperit insula Tortuga („Broasca ţestoasă”), dar nu a debarcat, pe ea.

Pe Española era mai mult aur decât pe alte insule; marinarii au găsit la locuitori plăci subţiri şi lingouri mici de aur. „Febra aurului” creştea din ce în ce mai puternic printre ei. În jurnalul lui Columb apar primele însemnări despre jafurile săvârşite de „creştini”: „Indienii erau atât de naivi, iar spaniolii atât de lacomi şi de nesăţioşi, încât nu se mulţumeau când indienii în schimbul… unei bucăţele de sticlă, unui ciob de cană sau a altor obiecte fără nici o valoare le dădeau tot ce doreau. Spaniolii căutau să pună mâna pe orice, chiar fără să dea nimic în schimb” (însemnarea din 22 decembrie 1492). De altfel, şi genovezul fusese cuprins de „febra aurului”.

El notează cuvintele unui indian bătrân despre o insulă „plină de aur” şi despre alte insule unde „aurul este strâns şi dat prin sită, iar apoi se topeşte şi se fac din el diferite lucruri”.

Din nefericire, la 25 decembrie, de Crăciun, din cauza neglijenţei ofiţerului de cart, corabia lui Columb a nimerit pe un banc de nisip. Cu ajutorul băştinaşilor, echipajul a izbutit să scoată de pe „Santa Maria” toată încărcătura preţioasă, tunurile şi proviziile. Lui Columb nu i-a rămas decât mica corabie „Niña”. Pe ea nu putea să încapă echipajul de pe ambele corăbii, şi Columb a hotărât să lase o parte din oameni pe Española, iar cu ceilalţi să se întoarcă grabnic în Spania.

Pe Española au rămas de bună voie 39 de spanioli deoarece viaţa pe insulă li se părea a fi uşoară şi sperau să găsească aci mult aur. Columb a dat ordin ca din resturile corăbiei sfărâmate să se construiască o fortăreaţă, a înarmat-o cu tunuri scoase de pe „Santa Maria” şi a lăsat provizii pentru un an. Această primă aşezare europeană în Lumea Nouă, care a luat fiinţă în urma catastrofei întâmplate de crăciun, a fost denumită „Navidad” („Crăciunul”).

La 4 ianuarie 1493, Columb a ieşit din portul Navidad şi după două zile a întâlnit în dreptul ţărmului nordic al Españolei corabia „Pinta”. Martin Pinzon l-a asigurat pe amiral că „a părăsit flotila fără voia sa”. Columb a fost nevoit să se prefacă a-l crede, deoarece oricum nu putea să-l pedepsească. Echipajul „Pintei” era de partea căpitanului său, iar „Niña” era comandată de fratele acestuia, Vicente. „Nu era” momentul să fie pedepsiţi vinovaţii”. Ambele corăbii aveau spărturi. Toţi marinarii doreau să se înapoieze cât mai repede în patrie. La 16 ianuarie „Niña” şi „Pinta” au ieşit în largul oceanului îndreptându-se spre Spania.

Sursa: Istoria Descoperirilor Geografice, I.P Maghidovici; în româneşte de: Ion Vlăduţiu şi M. Leicand