Munții Dobrogei

Așezare și întindere

Munții Dobrogei sunt situați în partea de nord a ținutului Dobrogea. Ținutul Dobrogea este cuprins între Dunăre și Marea Neagră.

Înălțime

Munții Dobrogei sunt izolați de ceilalți munți din România. Ei sunt cei mai mărunți munți. Cele mai mari vârfuri ale lor nu ating nici 500 m înălțime.

Priviți dintre Brăila sau Galați, ei apar cu creste ascuțite și semețe, ca toți munții, deși au înălțimi de dealuri. Numai rocile din care sunt formați ne arată că sunt munți. Ei sunt formați din roci tari și vechi. Vechimea lor este mai mare decât a multor lanțuri de munți din Carpați, deoarece Munții Dobrogei s-au format înaintea acestora. De atunci au trecut sute de milioane de ani. Munții Dobrogei au fost altădată mai înalți decât Carpații de astăzi. Ceea ce se vede acum sunt doar rămășițele acestor munți vechi, numai temelia lor. De-a lungul milioanelor de ani ei au fost măcinați de ape, vânturi, îngheț și dezgheț.

Principalele culmi ale Munților Dobrogei:

Munții Dobrogei cuprind mai multe culmi muntoase.

Munții Măcinului, în partea de nord-vest, sunt cei mai înalți (Vârful Greci, de 467 m). Urcușul pe vârful lor este tot atât de greu ca și în ceilalți munți. Bolovănișurile de pe coaste te fac sa simți oboseala. Dacă ajungi însă în vârf, nu gasești priveliștile din Carpați. Nu mai vezi izvoare la tot pasul, văi adânci cu ape curgătoare și lacuri de munte cu ape limpezi. Nu mai simți nici mirosul de brad. În depărtare se vede Dunărea.

Culmea Niculițelului este asșzată tot în partea de nord a Munților Dobrogei.

Culmile Munților Dobrogei, dinspre este și sud, sunt și mai joase și au aspectul unor dealuri cu spinări rotunjite.

Bogății:

Din cauza climei de aici, de obicei secetoasă, în regiunea Munților Dobrogei pădurile de foioase sunt mai rare (stejar, tei).

În schimb, în Munții Dobrogei se găsesc foarte multe și bune pietre de construcție (granitul, calcarul etc.).