Marea Neagră

Marea Neagră
Sursă hartă: Wikimedia Commons/Creative Commons

Marea Neagră este cuprinsă între Europa sud-estică și Asia Mică, fiind deci, o mare de tip continental, deoarece uscatul o înconjoară din toate părțile. Suprafața ei este de 423,488 km², aproximativ de două ori mai mare decât teritoriul României.

Marea Neagră are adâncimea medie de 1271 m, adâncimea maximă de 2211 m, lungimea de 1.149 km și lățimea de 630 km.

Prin sistemul de strâmtori Bosfor-Marea Marmara-Dardanele comunică cu Marea Mediterană, iar prin Strâmtoarea Kerci cu Marea Azov, care e puțin mai adâncă.

Temperatura și salinitatea apei

Temperatura apei din Marea Neagră la suprafață variază în raport cu cea a aerului, după anotimpuri. Vara urcă până la 20-24° și chiar mai mult, iar iarna coboară până la 0° sau chiar sub 0°. În iernile geroase, apele de la țărm îngheață.

Dacă la suprafață temperatura apei variază între iarnă și vară, în adâncime ea se menține în jur de 8-9° tot timpul anului.

În ceea ce privește salinitatea, aceasta nu este prea mare la suprafață deoarece în Marea Neagră se varsă numeroase fluvii, care îi aduc apă dulce de pe continent. Dunărea, Nistru, Nipru ș.a. În consecință, stratul de la suprafața mării este prielnic viețuitoarelor. De la 180 m în adânc, Marea Neagră este sărată, datorită apelor care vin, prin strâmtoarea Bosfor, din Marea Mediterană. Din cauză că apele mai sărate, deci mai dense, rămân la fund, nu se pot forma curenți verticali, care să le împrospăteze și să le aerisească. Spre fund, de pe urma descompunerii resturilor de plante și animale căzute de la suprafață, se formează gaze otrăvitoare (HS). De aceea, de la 180 m în adânc, viețuitoarele aproape dispar, iar spre fund chiar lipsesc. Aici nu pot să trăiască decât bacterii anaerobe.

Marea Neagră apare, așadar, cu o suprapunere de două pături de apă: una la suprafață, mai puțin sărată, în care trăiesc plante și animale, și alta spre fund, mai sărată, aproape lipsită de viață.

Mișcările apei

Fiind o mare aproape închisă, Marea Neagră are o maree (flux și reflux) foarte slabă. Așa se explică de ce Dunărea și-a putut crea o deltă la gurile ei. În schimb, la suprafață există curenți care se produc din cauza vântului de nord-est. Aceștia aștern de-a lungul țărmului praguri de nisip care închid gurile râurilor mai mici sau golfurile, transformându-le în lacuri și limanuri maritime.

Uneori, Marea Neagră este bântuită de furtuni puternice care ridică valuri mari, îngreunând navigația.

Viața în Marea Neagră

În Marea Neagră trăiesc felurite organisme, între care unele animale: midii, stridii, melci, mici răcușori (creveți), crabi, bureți etc., și unele plante mai ales algele, care alcătuiesc adevărate pajiști submarine. În desișul lor se mișcă unii pești ca, de exemplu: calcanul, pisica și vulpea de mare, căluțul de mare ș.a.

Alte viețuitoare plutesc la suprafața apei ca, de exemplu, meduzele, dar cele mai multe sunt înotătoare, între care mai ales peștii: scrumbiile albastre, pălămida, stavrizii, chefalii și sturionii care produc icrele negre. Între sturioni se numără nisetrul, morunul, păstruga. În perioada reproducerii, sturionii intră pe cursul Dunării, unde își depun icrele, după care se reîntorc în mare. Alți pești întâlniți în Marea Neagră sunt rechinii, iar dintre mamifere, delfinii. Pe țărm și în apropierea acestuia forfotesc numeroase păsări ca, de exemplu, pescăruși, cormorani și rândunici-de-mare.

Țărmul românesc al Mării Negre

Țărmul românesc al Mării Negre se întinde de la gura cea mai de sud a brațului Chilia (brațul Musura) și până la Vama Veche, pe o lungime de 244 km. Porțiunea cuprinsă între Delta Dunării și capul Midia are un țărm jos și nisipos. De la capul Midia, spre sud, acesta este mai înalt și abrupt spre mare, formând o faleză. De-a lungul țărmului românesc se găsesc plaje largi și însorite, cum sunt cele de la Mamaia, Constanța, Eforie, Costinești, Olimp, Neptun și Mangalia, spre care se îndreaptă în fiecare vară numeroși turiști din țară și din străinătate.


Sursa: Editura didactică și pedagogică București 1986, Geografie clasa a VIII-a – Marea Neagră

%d blogeri au apreciat: