Podișul Transilvaniei. Depresiunea Transilvaniei


Podișul Transilvaniei
Sursă hartă: lspvs.ro

Podișul Transilvaniei

Podișul Transilvaniei, așezat în centrul țării, este înconjurat de Munții Carpați (Carpații Orientali în est, Carpații Meridionali în sud și Carpații Occidentali în vest). El nu este neted, ci vălurit, având înfățișare de dealuri.

Altitudinile podișului sunt cuprinse între 250 m și 800 m.

Închis astfel de munți aproape de jur împrejur, Podișul Transilvaniei apare ca o întinsă depresiune. Unii geografi îi mai spun chiar „Depresiunea Transilvaniei”. Apele, care au străpuns munții, au deschis adevărate „porți”, pe unde se poate face legătura cu ținuturile exterioare (văile Someșului, Mureșului, Oltului etc.).

Podișul Transilvaniei este format din Podișul Târnavelor, Podișul Hârtibaciului, Podișul Secașelor, Câmpia Transilvaniei și Podișul Someșan.

Zona submontană de pe marginea munților înconjurători formează un inel în jurul Podișului Transilvaniei, începând din capătul nord-vestic al Carpaților și până în Valea Someșului.

Dintre depresiunile mai întinse amintim: Baia Mare, Bistrița, Țara Făgprașului, Depresiunea Sibiului ș.a.

Bogățiile acestor dealuri sunt: sarea, apele minerale, pădurile și livezile de pomi roditori.

Podișul Someșan este situat în partea de nord-vest a Transilvaniei, între Carpații Orientali și Munții Apuseni. În nordul acestei regiuni a existat o punte de legătură între Carpații Orientali și Carpații Occidentali, sub forma unui aliniament de munți scunzi, care apoi s-au scufundat. Din vechii munți n-au mai rămas decât niște resturi, reprezentate de culmile cristaline Codru și Preluca, ce apar ca niște insule răzlețe, îngropate în depozite mai noi, sedimentare.

Podișul Someșan este alcătuit în mare parte din dealuri nu prea înalte și cu spinări ușor rotunjite. El este, pe alocuri, cu păduri de stejar și fag. În subsolul acestuia se găsesc, pe lângă sare și gips, unele zăcăminte de cărbuni, fiind, în același timp, o regiune agricolă importantă.

Câmpia Transilvaniei este cuprinsă între Someșul Mare și Someșul Mic în nord și Mureș în sud. Ea este o regiune mai joasă, formată din dealuri scunde, având în medie 500 m înălțime și fiind brăzdată de văi largi. Datorită pantelor line pe care se întind ogoare și a lipsei pădurilor, ca și în câmpie, această regiune este denumită de localnici „câmpie” și reprezintă o importantă regiune agricolă.

Podișul Târnavelor, cuprins între Mureș și Olt, are o înfățișare cu totul deosebită față de Câmpia Transilvaniei. Aici, dealurile sunt mai înalte (peste 600 m), iar culmile au versantele mai povârnite și acoperite cu păduri. Podișul este străbătut de la est la vest de râurile Târnava Mare și Târnava Mică, de unde-i vine și numele.

În Podișul Târnavelor se cultivă cereale, îndeosebi porumb, sflecă-de-zahăr și plante de nutreț. Tot aici se cresc vite și porci de rasă. Pe dealurile se întind livezi de pomi fructiferi și podgorii vestite.

Subsolul Podișului Transilvaniei conține valoroase bogății. Importanță deosebită au gazul metan, sarea, apele minerale și materialele de construcție.


Sursa: Editura didactică și pedagogică București 1986, Geografie clasa a VIII-a – Podișul Transilvaniei. Depresiunea Transilvaniei

persoane au considerat acest articol util. Votează dacă ți-a fost de ajutor.