Afluenții Dunării în România
Afluenții Dunării în Romania, marea majoritate a acestora, pornesc din Munții Carpați și se îndreaptă spre vest, alții spre sud sau spre est.
Afluenții Dunării din partea de vest a României:
Râurile din partea de vest a României se varsă toate în râul Tisa. Acesta, la rândul său, se varsă în Dunăre.
Râul Tisa, udă teritoriul țării noastre pe o mică porțiune, doar în partea de nord a țării. În Tisa se varsă și alte râuri din țara noastră: Someșul, Crișurile și Mureșul.
Someșul, care se aseamănă cu un arbore, este alcătuit din două mari ramuri. O ramură se numește Someșul Mare. Cealaltă ramură se numește Someșul Mic. Ele se unesc în apropiere de orașul Dej. Someșul se varsă în Tisa în afara hotarelor României.
Crișurile izvorăsc din partea vestică a Carpaților Occidentali. Cele trei Crișuri: Crișul Alb, Crișul Negru și Crișul Repede se unesc abia dincolo de hotarele României și se varsă apoi în Tisa.
Mureșul este cel mai mare afluent al Tisei. El izvorăște din Carpații Orientali. Trece prin podișul Transilvaniei, unde are o vale largă, taie Carpații Occidentali și apoi traversează Câmpia de Vest.
Afluenții Dunării din partea de sud a României:
Aproape toate râurile din sudul României izvorăsc din Carpații Meridionali și se varsă direct în Dunăre.
Aceste râuri sunt următoarele:
Cerna, care se varsă în Dunăre lângă Orșova.
Jiul ia naștere din două râulețe care curg prin Depresiunea Petroșani. După ce străpunge munții, formând defileul de la Lainci, trece prin zona subcarpatică, unde primește mulți afluenți.
În câmpie, lunca Jiului este foarte largă. După ce străbate câmpia, Jiul se varsă în Dunăre.
Oltul își are izvoarele în Carpații Orientali și este cel mai lung râu din grupa sudică. El trece prin partea de sud a Podișului Transilvaniei, apoi străbate Carpații Meridionali prin Trecătoarea Turnu Roșu, unde primește ca afluent pe Lotru.
Pe Olt s-au construit numeroase hidrocentrale.
Argeșul izvorăște din Munții Făgărașului. Pe râul Argeș, acolo unde el și-a săpat în munți sălbaticele chei, s-a construit o mare hidrocentrală, continuată spre sud cu o salbă de alte hidrocentrale mai mici.
Cel mai mare afluent al Argeșului este Dâmbovița, care după ce trece prin Capitala României se varsă în Argeș.
Ialomița izvorăște din Munții Bucegi. Principalul afluent al Ialomiței este râul Prahova, pe care îl primește în câmpie.
Afluenții Dunării din partea de est a României:
Cele mai multe râuri din partea de est a României izvorăsc din Carpații Orientali. Venind din munți, unde sunt ploi și zăpezi abundente, ele au un curs repede și apă multă.
Toate apele care izvorăsc din Carpații Orientali se varsă în râul Siret, care le duce în Dunăre.
Siretul își are izvoarele în Carpații Păduroși (aparțin de lanțul muntos al Carpaților Orientali) de pe teritoriul Ucrainei. Pe teritoriul României el curge în direcția nord-sud până la Dunăre.
Siretul primește mulți afluenți pe partea dreaptă, dintre care cel mai important este Bistrița.
La poalele Ceahlăului, pe Valea Bistriței s-au construit barajul și hidrocentrala de la Bicaz, precum și alte hidrocentrale mai mici, în josul apei.
Prutul este un râu mare pe care se află granița cu Republica Moldova în partea de est României. El izvorăște de pe teritoriul Ucrainei, din Carpații Păduroși (apartin de lantul muntos al Carpaților Orientali), și se varsă în Dunăre, aproape de locul unde se varsă și Siretul.
Sursa: Geografia României, Manual Clasa a IV-a, Editura Didactică și pedagogică București 1989, Mihail Iancu, Vasile Motrescu, Victoria Florescu – Afluenții Dunării în România
