Mușchiul de pământ

Mușchiul de pământ

Ce este mușchiul de pământ?

Mușchiul de pământ crește prin pădurile umbroase, formând covorașe dese și moi.

Alcătuirea mușchiului. Partea din pământ a tulpiniței prezintă o mulțime de perișori cafenii care fixează planta și absorb apa cu săruri minerale.

Acești perișori, deși îndeplinesc aceleași funcții ca și rădăcina, nu sunt rădăcini propriu-zise, deoarece în interiorul lor n-au vase lemnoase și liberiene. Ei se numesc rizoizi. Deci, mușchiul nu are rădăcină.

Tulpinița mușchiului este verde, subțire, dreaptă și neramificată. Ea crește mereu prin vârf, chiar când partea de jos se veștejește și moare. În locurile foarte umede, tulpinița mușchiului crește înaltă până la 10-20 cm, iar în locurile uscate, ea rămâne mai scurtă. Nici în tulpiniță nu sunt vase lemnoase și liberiene.

Apa cu sărurile minerale se ridică până la vârful tulpiniței din celulă în celulă, prin îmbibare, întocmai cum urcă cerneala într-o sugativă vârâtă numai cu un colț în cerneală.

Tulpinița mușchiului prezintă de jur împrejur o sumedenie de frunzulițe verzi, ca o lance îngustă, care sunt atât de dese încât se învelesc unele pe altele, de jos în sus. Ele nu au pețiol.

Când vremea este deosebit de uscată, frunzulițele se răsucesc înăuntru. La prima ploaie, mușchiul de pământ care părea uscat se înmoaie, iar frunzulițele își recapătă forma obișnuită.

Mușchiul absoarbe apa pe toată suprafața lui, dar îndeosebi prin frunzulițe.

Frunzulițele rețin ca un burete de apa de ploaie, din rouă, ceață etc. Aceasta ne explică faptul că partea inferioară a mușchiului poate să moară, pe când vârful continuă să crească.

Mușchii au o uimitoare rezistență la secetă și la frig. Și totuși, tulpinițele și frunzulițele se usucă repede. Ei duc acum o viață latentă. Este destul să cadă o ploaie pentru ca ei să înverzească din nou și să-și reia viața activă.

Această proprietate a mușchilor de revenire la viața le-a permis să se răspândească pe toată suprafața Globului, de la Ecuator până în regiunile polare, pe vârfurile celor mai înalți munți, precum și în regiunile arse de soare.

Mușchiul de pământ are o alcătuire mai complicată decât algele, având tulpiniță și frunzulițe, dar fără vase conducătoare.

Înmulțirea. În vârful unor tulpinițe ale mușchilor se dezvoltă un firicel brun, subțire, care se termină cu o capsulă.

Mușchiul de pământ nu face flori, ci se înmulțesc prin spori. Primăvara, în vârful tulpinițelor tinere se formează organele de înmulțire; pe unele se află organele bărbătești, iar pe altele organele femeiești. Prin unirea celulelor reproducătoare se formează în vârful tulpinițelor femeiești, celula-ou, din care ia naștere un fir care are în vârf o umflătură, numită capsulă.

Firișorul și capsula alcătuiesc sporogonul. Capsula este acoperită cu o scufie, care o apără de ploaie. În capsulă se formează numeroși spori. Când sunt maturi, scufia cade, capsula se deschide printr-un căpăcel, iar sporii sunt împrăștiați de vânt. Căzând pe pământ umed, sporii încolțesc, dând naștere unui fir verde, ramificat, numit protonemă.

Această asemănare a protonemei cu algele verzi dovedește înrudirea mușchilor cu aceste alge. După câtva timp, pe protonemă cresc din loc în loc noi tulpinițe de mușchi de pământ. Protonema putrezește și mușchii formați trăiesc liber. Acum înțelegem de ce mușchii formează covoare dese. Din fiecare spor crește o protonemă și pe fiecare protonemă se formează o sumedenie de mușchi.

Importanța mușchilor. Împreună cu lichenii, mușchii sunt primele plante care cresc pe stâncile goale, acoperindu-le cu pământ fertil.

Prin desimea lui mușchiul de pământ reține apa care se scurge mai încet la vale, împiedicând eroziunea solului.

Mușchii acoperă pământul, împiedicând uscarea rapidă a solului. Între ei se adună multă apă, iar aceasta evaporându-se, menține umiditatea pe timp de secetă.

În timpul iernii, covorul de mușchi apără de frig bulbii și rizomii diferitelor plante. Păsările își căptușesc cuiburile cu mușchi moale și călduroase. Oamenii îi folosesc la împachetarea obiectelor care se sparg ușor.

Când cresc pe pomii roditori, mușchii sunt dăunători, deoarece adăpostesc multe insecte vătămătoare.

Important este mușchiul de turbă care crește în regiuni mlăștinoase de munte și dă naștere celui mai nou cărbune – turba.

Caracterele generale ale mușchilor

Mușchii sunt plante cu alcătuire superioară față de plantele al căror corp este un tal, având tulpiniță și frunzulițe, dar fără vase conducătoare și fără rădăcină. Au rizoizi. Înmulțirea lor se face în două faze: pe tulpinița cu frunzulițe se formează celula-ou, din care ia naștere un sporange cu spori; încolțind, sporii formează o protonemă pe care cresc mai mulți mușchi.


Sursă: Ministerul Educației și Învățământului, Botanică, manual clasa a V-a – Prof. Alexandru Dabija, Prof. Aglala Ionel