Maroc

Așezare

Marocul este situat în partea de vest a Subregiunii Atlas și în nord-vestul Africii de Nord, are o populatie de circa 33 de milioane de locuitori și o suptafața de 710,850 km². Ca urmare a acestei așezări geografice, Marocul are ieșire atât la Oceanul Atlantic, cât și la Marea Mediterană.

Relieful

Pe teritoriul Marocului se află cea mai înaltă parte a Munților Atlas. Culmile acestor munți, dispuse sub forma unor lanțuri paralele, ajung la înălțimi de peste 4000 m. Între culmile munților se află un podiș cu înălțimea medie de circa 1000 m, iar de-a lungul Oceanului Atlantic se desfășoară treapta cea mai joasă a reliefului marocan formată dintr-o îngustă câmpie litorală.

Bogățiile minerale

Principala bogăție a subsolului marocan o constituie fosfații.

În subsol se găsesc, de asemenea, minereuri de mangan, de fier, minereuri polimetalice, de asemenea, cărbune, petrol și alte bogății minerale.

Clima, apele, vegetația și fauna Marocului prezintă caractere asemănătoare cu cele comune întregii Subregiuni Atlas.

Populația

Populația Marocului (aproximativ 33 de milioane) este alcătuită în cea mai mare parte din berberi și arabi. Alături de marocani trăiesc puțini europeni (francezi, spanioli ș.a.).

Cea mai densă populație se află pe țărmurile Oceanului Atlantic și Mării Mediterane. Podișul și regiunile muntoase au o populație mai rară.

Principalele orașe

Capitala țării este orașul Rabat cu o populație de circa 1.800.000 locuitori, port la Oceanul Atlantic. Alte orașe mai importante sunt Casablanca, cel mai mare oraș (peste 3.000.000 milioane de locuitori) și port al Marocului, situat pe țărmul oceanului și Tanger, situat pe Strâmtoarea Gibraltar.

Economia

Marocul este o țară în curs de dezvoltare. Se fac eforturi susținute pentru dezvoltarea atât a agriculturii, cât și a industriei. Agricultura este ramura principală a economiei. Se cultivă cereale, în special în câmpia litorală, citrice, măsline, tutun și viță de vie.

În regiunile de podiș și de munte, bogate în pășuni, se cresc oi, capre, cornute mari, măgari, cai și cămile.

Industria extractivă continuă să fie principala ramură a industriei. Se extrag cantități mari de fosfați, minereu de fier și de mangan, cărbuni, petrol etc.

Dintre ramurile industriale prelucrătoare mai dezvoltată este industria alimentară (zahăr, conserve de pește, untdelemn). Dintre alte ramuri ale industriei, o oarecare dezvoltare cunoaște industria textilă și a pielăriei, apoi prelucrarea petrolului, șantiere de reparații navale, industria chimică etc.

În economia Marocului un loc important îl păstrează industria meșteșugărească, axată îndeosebi pe producția de covoare, giuvaeruri, produse din lemn, mătase, marochin și ceramică. Un loc însemnat îl va ocupa turismul.

Transporturile. Principala rețea de transporturi interne o constituie șoselele. Lungimea căilor ferate nu depășește 2000 km, ceea ce față de întinderea țării reprezintă foarte puțin. Un rol important îl are transportul maritim, care asigură legături cu alte state. Cel mai important port pentru export este Casablanca.

Comerțul. Principalul produs la export îl constituie fosfații. Se exportă, de asemenea, minereu de mangan, de fier, plumb și unele produse alimentare ca: untdelemn, vin, conserve. Mai exportă lână, piei, covoare și alte produse.

Importă: mașini, produse petroliere, produse chimice, ceai, cafea și altele.

Sursă: Editura Didactică și Pedagogică București, Geografie, manual clasa a VI-a – Prof. Bărgăuanu Petru, Prof. Sucitu Ion, Prof. Stoica Valentina