America

Așezare geografică

America formează o mare unitate continentală în emisfera vestică a globului, întinsă în direcția meridiană, pe o lungime de peste 18000 km, despărțind cele două mari oceane, Pacific și Atlantic.

Fiind tăiată, aproape pe la mijloc, de Ecuator, America poate fi comparată cu Africa, adică este situată și în emisfera nordică, și în cea sudică. Pe teritoriul său se află toate zonele de climă și vegetație ale globului.

Prin suprafața sa de 42.549.000 km2, America ocupă al doilea loc printre continentele globului, după Asia. America este despărțită de celelalte continente prin uriașe întinderi de apă formate din trei oceane: la est Oceanul Atlantic, la vest Oceanul Pacific iar la nord Oceanul Arctic.

După așezarea geografică și după condițiile fizico-geografice America se împarte în America de Nord și America de Sud. Acestea, sunt legate printr-un istm și o serie de insule (Antilele Mari și Antilele Mici) care împreună formează America Centrală.

Relieful

Pe teritoriul Americii de Nord și de Sud se succed trei mari unități de relief. Astfel, în partea centrală, de la nord la sud, se află întinse câmpii străjuite de o parte și de alta de podișuri și de munți. În partea vestică, de-a lungul Oceanului Pacific se înalță lanțul munților Cordilieri, cel mai lung lanț de munți de pe Glob. Aceștia, în America de Sud, poartă denumirea de Anzi. În partea estică se află o serie de podișuri și munți vechi.

Clima

Tăiată aproape pe la jumătate de Ecuator, America cuprinde toate zonele climatice și de vegetație ale globului, ce se succed între ținuturile polare din cele două emisfere. Astfel în părțile centrale are o zonă de climă caldă. De o parte și de alta a zonei calde se află două zone temperate. În extremitatea nordică și sudică este o climă rece.

Varietatea climei și reliefului influențează rețeaua de ape curgătoare și stătătoare.

Pe teritoriul Americii se află fluvii și lacuri care se numără printre cele mai mari de pe glob, ca volum de apă și lungime.

Vegetația și animalele

Varietatea climei și a reliefului determină pe teritoriul Americii zone și tipuri de vegetație diferite și o faună bogată, repartizate pe următoarele zone:

a) Pădurea ecuatorială (selvas) ocupă zona de climă ecuatorială. Are aceleași caracteristici ca și pădurea ecuatorială din Africa.

b) Ținuturile cu ierburi înalte sunt asemănătoare savanelor africane. Denumirea teritoriilor cu ierburi înalte este diferită: în unele regiuni poartă numele de llanos (lianos), iar în altele de campos. Animalele caracteristice sunt erbivorele și carnivorele.

c) Vegetația tropicală și mediteraneană corespunde zonelor de climă cu aceleași denumiri.

d) Pompasul și preriile au o vegetație de ierburi mărunte, specifice zonelor de climă temperată, iar ca animale, rozătoare și păsări.

e) Tundra. Regiunile situate în nordul și sudul continentului, unde clima este aspră, au o vegetație sărăcăcioasă formată mai ales din mușchi, licheni și tufișuri specifice zonei de tundră.

Cunoașterea continentului America

Primii descoperitori ai Americii au fost normanzii, care cu cinci secole înainte de Columb au cunoscut locuri situate în regiunea Atlanticului de Nord. Normanzii au descoperit mai întâi Groenlanda, sub conducerea lui Eric cel Roșu (sfârșitul secolului al X-lea) iar apoi conduși de fiul acestuia, Leif, au debarcat pe coasta sudică a golfului Sf. Laurențiu. Ținuturile descoperite le-au dat numele de „țară a pădurilor” (locuri bogate în păduri) și de „țara vinului” (locuri în care creștea vița de vie). În regiunile descoperite, normanzii au înființat colonii care au dispărut în decursul secolelor, astfel încât descoperirile lor au fost date uitării.

Spre sfârșitul secolului al XV-lea se răspândește tot mai mult ideea ca Pământul are o formă rotundă. Printre navigatorii care împărtășeau această idee se află și genovezul Cristofor Columb. Acesta, cunoscând greutățile pe care le întâmpinau corăbierii pentru a ajunge în Indii – „patria mirodeniilor” – înconjurând Africa, a căutat să scurteze această cale. Dacă Pământul este rotund gândea el, mergând de-a dreptul spre apus se poate ajunge în Indii. Și astfel, pornind la vest, el a ajuns în America în anul 1492.

Multă vreme europenii au numit aceste pământuri „India”, de unde și numele „indieni” dat populației băștinașe. Denumirea de America a fost dată după numele navigatorului italian Amerigo Vespucci – primul care a descris cu amănunte pământurile descoperite.

Curând după Cristofor Columb, navigatorul portughez Magellan a făcut înconjurul lumii, ocolind America de Sud. El este primul care a ajuns la concluzia că între America și Asia se află un ocean uriaș (Oceanul Pacific).

Sursă: Editura Didactică și Pedagogică București, Geografie, manual clasa a VI-a – Prof. Bărgăuanu Petru, Prof. Sucitu Ion, Prof. Stoica Valentina