Pastelul. Exemplu de pastel

Pastelul este poezia lirică în care autorul descrie un tablou din natură (priveliște, moment al unui anotimp, aspecte din lumea plantelor sau a animalelor) prin intermediul căruia își exprimă discret sentimentele.

Exemplu de pastel:

Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi.

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară;
Soarele rotund și palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerețe printre anii trecători.

Tot alb pe câmp, pe dealuri, împregiur, în depărtare;
Ca fantasme albe proprii îmșirați se perd în zare,
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbuci albii de fum.

Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare
Strălucește și dismiardă oceanul de ninsoare.
Iat-o sanie ușoară care trece peste văi…
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.
                                                                                                          (Iarna de Vasile Alecsandri)

În poezia „Iarna” de Vasile Alecsandri autorul descrie un tablou de iarnă ce i-a creat o anumită stare sufletească. Această priveliște din natură cuprinde câteva elemente care se adresează mai ales vederii noastre: câmp, dealuri, plopi, sate, cer acoperit de nori, soare, întindere pustie, ocean de ninsoare, o sanie. Cu ajutorul cuvintelor, poetul a realizat, într-un fel, o pictură a spațiilor înzăpezite, un desen în alb, luminos.

Cuvântul pastel este împrumutat din artele plastice.

În literatura română, termenul  de pastel este folosit pentru prima oară de Vasile Alecsandri.

Sursa: Limba Română, Editura didactică și pedagogică București, 1984 – Mihaela Butoi, Gh. Constantinescu-Dobridor – Pastelul