Bună dimineața, Primăvară! de Tudor Arghezi

Bună dimineața, Primăvară! de Tudor Arghezi

A! Buna dimineața, Primăvară!
Iar proaspătă te-ntorci în țară,
Tu fragedă, și ea întinerită.
În țară din răspântii verzi, fii binevenită.
Te așteptă cu cofa plină
De rouă nouă și lumină.
Te-ntâmpină-n cămașă de in și borangic,
Tivită cu chenare de iederă și spic,
Pe poale cu garoafe și cu văpăi de mac,
De boance și crăițe, și-albastre flori de ac,
Împodobită toată, de marea sărbătoare,
În asteptarea-n luncă a scumpei surioare.

Purtata-n umăr, cofa ți-o pleacă pân’ la gură,
Să iei, ca-n sărutare, din ea, o sorbitură.

Băuși destule lacrimi într-altă primăvară,
Din ciutura cu sânge și-aghiazma lor amară.
Ți-au semănat în cale, aminte să-ți aduci,
Pământul cu morminte și cu păduri de cruci.

Dă-i mâna, copilandră de-a pururea fecioară,
Că vă-ntâlniți depline, acum întâia oară,
La început de vremuri, nădejdi și învieri,
Două-nfloriri de muguri și două primăveri.