Rusia

Rusia cuprinde partea estică a Europei și peste 1/3 din suprafața Asiei. Este cel mai întins stat din lume, întinzându-se pe o suprafață totală de 17.125,191 km².

Relieful

Relieful acestei țări este format din câmpii, podișuri, munți vechi și tociți, precum și munți tineri.

În partea europeană predomină un relief de câmpii și podișuri.

La limita dintre Europa și Asia se află un lanț de munți bătrâni, erodați, cu înălțimi reduse. În sudul părții europene un șir de munți tineri, continuă lanțul alpin.

În partea asiatică a Rusiei se întinde o câmpie mlăștinoasă, continuată spre sud cu o altă câmpie formată în mare parte din deșerturi nisipoase și argiloase și din depresiuni ocupate de lacuri sărate. Spre est se află o zonă de podiș, în cuprinsul căreia se întâlnesc și munți mai mici. În partea răsăriteană se ridică munți înalți, care ajung ajung până la țărmul Oceanu Pacific.

În Peninsula Kamceatka se găsesc vulcani activi.

În partea sudică, de la Marea Caspică și până la Marea Ohotsk, întâlnim un lanț de munți (tineri și bătrâni). Altitudinea maximă se află în Munții Pamir.

Bogățiile subsolului

Bogățiile subsolului sunt foarte mari: cărbuni, gaze naturale, petrol. De asemenea Rusia dispune de însemnate rezerve de minereuri: fier, mangan, cupru, zinc, plumb, cositor, bauxită, apoi metale prețioase (aur, platină, argint) și radioactive. Rusia este singurul mare stat industrializat care-și sprijină dezvoltarea economiei pe resursele proprii de materii prime și energie.

Clima

Pe teritoriul Rusiei se întâlnesc aproape toate felurile de climă din zona rece și temperată, schimbându-se de la nord la sud: clima rece (polară și subpolară), clima temperat-continentală mai umedă spre vest și cu caracter excesiv în Siberia.

În regiunile de la răsărit de Marea Caspică și până la poalele munților din sud este o climă foarte secetoasă. Aici se întâlnesc deșerturi mari (Kîzîlkum, Karakum). Clima subtropicală uscată se află pe unele văi din Asia Centrală și pe țărmul sudic al Crimeei.

Pe litoralul caucazian al Mării Negre este o climă subtropicală umedă. Vânturile care bat dinspre Marea Neagră aduc precipitații bogate tot timpul anului. Gerurile lipsesc aproape complet, iar verile sunt călduroase.

Apele

Teritoriul Rusiei este împânzit de fluvii și râuri ce curg în diferite direcții și au mare însemnătate pentru navigație și producerea energiei electrice.

Lacurile, destul de numeroase, se deosebesc după anumite particularități: unele sunt rămășițe ale vechilor mări de odinioară , altele tectonice (Baikal), altele de acumulare (create de om).

Marea Caspică este cel mai întins lac din lume, iar Lacul Baikal cel mai adânc.

Apele sunt intens folosite pentru navigație, irigații și producerea energiei electrice.

Vegetația și animalele

Clima rece și temperată, ca și relieful variat, desfășurat pe o mare întindere a teritoriului, fac ca Rusia să aibă zone de vegetație și faună felurite de la nord la sud. În zona polară, tundra și tundra împădurită sunt formate din mușchi și licheni spre nord, iar spre sud apar arbuști izolați. În tundră trăiesc: renul, vulpea polară, lupul, iepurele alb, potârnichea polară ș.a. Vara, tundra este populată de păsări numeroase. Mai la sud se întinde taigua (pădurea de conifere), care formează o zonă neîntreruptă de la Marea Baltică la Oceanul Pacific, fiind astfel cea mai întinsă pădure din lume. În ea trăiesc animale care sunt vânate pentru blănuri ca: veverița, ursul brun, râsul, lupul, hermelina, samurul.

Zona de păduri amestecate (conifere și stejar) face legătura cu întinsele stepe din sud, iar stepele, su solurile fertile de cernoziom, au fost arate și transformate în mari grânare ale țării. În regiunile secetoase din Asia Centrală se întind semideșerturi și deșerturi, cu vegetație săracă (Kîzîlkum, Karakum, Ustyurt, Betpak-Dala). Aici, irigațiile întinse au permis dezvoltarea agriculturii de-a lungul canalelor.

Zona subtropicală de pe țărmul sudic al Crimeei, de pe litoralul caucazian al Mării Negre și unele văi adăpostite din sudul Asiei Centrale, au o vegetație variată și întinse culturi de arbori mediteraneeni, precum și unii arbori tropicali.

În general vegetația arborescentă a Rusiei ocupă 40% din suprafața țării. În zonele de munte trăiesc animale, ca: lupul, vulpea, ursul, iar în zona deșerturilor din Asia Centrală se întâlnesc reptile și mamifere mici. Cămila cu două cocoașe este folosită ca animal de povară.

Populația și principalele orașe din Rusia

După numărul locuitorilor, aproximativ 146.804.000, Rusia ocupă locul al 9-lea pe glob.

Cel mai important oraș este Moscova, capitala Rusiei și principalul centru economic, politic și cultural. Alte orașe importante sunt: Sankt Petersburg, Novosibirsk, Ekaterinburg, Nijni Novgorod, Samara, Omsk, Kazan, Celiabinsk, Rostov-pe-Don, Ufa, Volgograd.

Economia

Rusia are o economie mixtă cu venituri medii spre ridicate. Este a 12-a economie a lumii după PIB nominal și a șasea după paritatea puterii de cumpărare (PPC).

Petrolul, gazele naturale, metalele și lemnul reprezintă peste 80% din exporturile Rusiei. În 2012, sectorul petrol-gaze reprezenta 16% din PIB, 52% din veniturile la bugetul federal și peste 80% din totalul exporturilor. Veniturile din exporturile de petrol au permis Rusiei să-și crească rezervele valutare de la 12 miliarde de dolari în 1999 la 597,3 miliarde de dolari la 1 august 2008.

Agricultura. Se cultivă cereale, în special grâu și secară.

Dintre culturile de plante mai însemnate sunt: sfecla de zahăr și inul, tutunul, bumbacul, floarea soarelui, cartoful etc. În zonele cu climă caldă se extinde pomicultura și viticultura.

Creșterea animalelor are un caracter intensiv, predominând: cornutele, porcinele, ovinele. Pescuitul este intens în zona Oceanului Pacific și a Mării Caspice.

Transporturile

Transportul feroviar în Rusia este cea mai mare parte monopol de stat administrat de Căile Ferate Ruse. Compania reprezintă peste 3,6% din PIB-ul Rusiei și gestionează 39% din traficul total de mărfuri (inclusiv conducte) și peste 42% din traficul de călători. Lungimea totală a liniilor de cale ferată des utilizate depășește 85.500 km. Peste 44.000 km de linie sunt electrificați⁠ și există peste 30.000 km de linii nepublice.

În 2006, Rusia avea 933.000 de km de drumuri⁠, din care 755.000 erau asfaltate. Unele dintre acestea alcătuiesc sistemul federal rus de autostrăzi. Cu o suprafață mare a uscatului, țara are densitatea de drumuri cea mai mică dintre toate țările G8 și BRIC.

Mare parte din căile navigabile interioare ale Rusiei, care totalizează 102.000 km, sunt realizate pe râuri sau lacuri naturale. În partea europeană a țării, rețeaua de canale conectează bazinele râurilor mari. Capitala Rusiei, Moscova, este uneori numită „portul de la cinci mări”, din cauza legăturilor sale navigabile cu Marea Baltică, Marea Albă, Marea Caspică, Marea Azov și Marea Neagră.

Marile porturi maritime ale Rusiei sunt Rostov-pe-Don la Marea Azov, Novorossiisk la Marea Neagră, Astrahan și Mahacikala la Marea Caspică, Kaliningrad și Sankt Petersburg la Marea Baltică, Arhanghelsk la Marea Albă, Murmansk la Marea Barents, Petropavlovsk-Kamceatski și Vladivostok la Oceanul Pacific.

Rusia are 1216 aeroporturi, cele mai aglomerate fiind Șeremetievo, Domodedovo și aeroportul internațional Vnukovo⁠ din Moscova, și Pulkovo⁠ din Sankt-Petersburg.

Sursa: Manual Geografie VII – Editura didactică și pedagogică București 1986 – Rusia / Wikipedia