Primul Război Mondial (1914-1918)

Primul Război Mondial

Primul război mondial a fost un conflict militar mondial care a izbucnit în Europa și s-a răspândit în întreaga lume. La acest război global au participat peste 70 de milioane de militari și a durat 4 ani, de la 28 iulie 1914 până pe 11 noiembrie 1918.

Cauzele primului război mondial

La începutul secolului al XX-lea, contradicțiile dintre marile puteri s-au ascuțit la mximum. Lupta armată pentru reîmpărțirea lumii era inevitabilă. Aceasta a fost cauza fundamentală a primului război mondial. Dar ea nu este cauza unică. I se adaugă și cauze interne, proprii fiecărei țări, cum ar fi intensificarea luptei democratice, a mișcării muncitorești și sociale, precum și creșterea luptei de eliberare și unitate națională a popoarelor asuprite din Austro-Ungaria, Rusia etc. Vârfurile reacționare conducătoare ale marilor puteri socoteau că pe calea războiului le vor putea înăbuși.

Pentru dezvlănțuirea războiului însă, era necesar un pretext, un prilej. Prilejul s-a ivit în vara anului 1914, când un tânăr student sârb l-a asasinat la Sarajevo (Bosnia şi Herţegovina) pe Franz Ferdinand, moștenitorul tronului Austro-Ungariei.

Încurajată de Germania, Austro-Ungaria a prezentat un ultimatum Serbiei, punându-i condiții foarte grele, de înrobire. Deși a acceptat aproape toate condițiile, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei (iulie 1914). La 1 august 1914 au intrat în război Rusia și Germania, apoi Franța și Anglia. Italia s-a desprins din Tripla Alianță și a rămas neutră. Neutră a rămas și România.

Așa începea primul război mondial. S-au format două fronturi principale: în vest – frontul franco-german, în est – frontul germano-austro-ungar-rus și un front secundar în Balcani – frontul austro-ungar-sârb.

Războiul a avut în general un caracter de cotropire din partea ambelor blocuri. Popoarele care erau sub dominația străină au intrat în război pentru a se elibera și a se uni în state naționale, cum a fost cazul României, Serbiei, Poloniei etc.

Desfășurarea primului război mondial între anii 1914-1916

Planul de război al Germaniei prevedea să atace mai întâi Franța cu cea mai mare parte a armatei, s-o distrugă și s-o scoată din război. Apoi, cu toate forțele sale să se întoarcă spre Rusia și s-o oblige să capituleze în cel mai scurt timp.

Pentru realizarea planurilor, germanii au călcat neutralitatea Belgiei și au pătruns în Franța prin nord-estul ei, înaintând fulgerător spre Paris.

Dar, spre surprinderea Germaniei, armata rusă a atacat-o în est, mult mai repede decât se aștepta, silind-o să mute multe divizii din Franța în est. Acest lucru a permis francezilor să obțină o primă victorie pe râul Marna (septembrie 1914) și să oprească înaintarea germană.

Transee pe frontul francez in primul razboi mondial
Tranșee pe frontul francez în primul război mondial

Pentru a se menține și în timpul iernii pe linia atinsă, germanii au săpat tranșee, au întins rețele de sârmă ghimpată, au făcut cazemate și alte obstacole. Francezii au procedat la fel.

În acest timp, pe frontul de est, germanii au înfrânt armatele ruse, pătrunse în Prusia orintală. În schimb, în sudul frontului de est, rușii au provocat înfrângeri grele Austro-Ungariei, ocupând Bucovina și Galiția. În Peninsula Balcanică sârbii rezistau eroic, provocând pierderi însemnate armatei austro-ungare.

Treptat, în război au intrat și alte țări din Europa, Asia, Africa. De pildă, Japonia a intrat de partea Antantei, iar Turcia de partea Triplei Alianțe. Războiul a căpătat un caracter mondial.

În anul 1915 cele mai mari lupte s-au purtat pe frontul de est unde germanii, deși au obținut unele victorii asupra Rusiei, n-au reușit s-o scoată din război, așa cum doreau.

Pe de altă parte, în acest an, Italia, căutând să elibereze teritorii cu populație italiană stăpânite de Austro-Ungaria, a intrat în război de partea Antantei. În schimb, Bulgaria s-a hotărât să lupte de partea Puterilor Centrale (Germania și Austro-Ungaria).

Prinsă ca într-un clește, format din armata austro-ungară și din cea bulgară, armata sârbă n-a mai putut rezista.

În anul 1916 s-au dat bătălii mari pe frontul de vest. Cea mai sângeroasă dintre ele a fost bătălia de la Verdun. Printr-o masivă concentrare de forțe și armament, Germania spera să spargă frontul francez și să înainteze rapid spre Paris. Dar, cu tot „măcelul de la Verdun”, germanii n-au putut sparge frontul.

Intrarea româniei în primul război mondial

Neutralitatea României a durat până în 1916. În acest timp, pentru a-și ușura situația, Antanta a insistat mult pe lângă guvernul român să intre în război de partea ei. Ea promitea României teritoriile din Austro-Ungaria locuite de români, ceea ce corespundea cu aspirațiile poporului român care, de secole, lupta pentru desăvârșirea unității naționale și politice a statului. În urma convenției semnată între guvernul român și Antanta, la 15 august 1916, România a intrat în război alături de Franța, Anglia și Rusia. Luptând cu mult elan patriotic, armata română a respins trupele austro-ungare de pe frontul din Carpați și a eliberat o parte a Transilvaniei și Banatului cu orașele Brașov, Sf. Gheorghe, Făgăraș și Orșova. Românii transilvăneni au primit cu mare entuziasm pe frații veniți să-i ajute a se elibera. România, ca și alte state care se găseau sub stăpânirea marilor imperii, duceau un război drept de eliberare și realizare a unității naționale.

Așa cum prevăzuse Antanta, germanii au luat numeroase trupe de pe frontul de la Verdun și au oprit înaintarea armatei române, trecând apoi la atac. Slab echipată cu armament și inferioară ca număr, armata română n-a putut rezista contraofensivei germane. Mai ales că, în același timp, alte trupe germane și bulgare au atacat de la Dunăre. Ca să poată înfrunta un dușman atât de puternic, guvernul român a hotărât să se retragă cu toată armata în Moldova. Cu mari eforturi și eroice lupte s-a stabilit în timpul iernii un nou front, de la cotul Carpaților până la Siret și de aici la vărsarea acestuia în Dunăre.

O mare parte a țării era deci ocupată de germani. Bogățiile ei, cereale, vite, petrol etc. au căzut pradă germanilor, iar populația trebuia să muncească pentru ei. În Moldova, pe lângă armată și administrație, s-au retras și mulți locuitori din teritoriul cotropit de străini. Aglomerarea de populație, condițiile grele de cazare și asistența medicală slabă, lipsa de hrană au provocat grave epidemii și în special tifosul exantematic, care a răpus mulți oameni.

România trăia clipe grele, dar poporul nu-și pierdea speranța în victoria cauzei sale: eliberarea țării ocupate de germani și Unirea Transilvaniei cu România.

Poziția mișcării muncitorești față de război

În timpul războiului, contradicțiile dintre burghezie și masele populare din țările aflate în război s-au agravat. Războiul provocase multe distrugeri de sate și orașe, ucisese sute de mii de oameni, secătuise resursele alimentare și de combustibil. În toate țările bântuia foametea și criza financiară. Popoarele erau sătule de război.

De aceea, într-o serie de țări s-au produs mișcări revoluționare împotriva războiului. În fruntea acestora se găseau muncitorii și organizațiile socialiste de stânga. Partidul Comunist (bolșevic) și partidele socialiste din România, Bulgaria și Serbia chemau popoarele să întoarcă armele împotriva propriilor guverne și prin revoluție să oprească războiul imperialist.

Desfășurarea primului război mondial între anii 1917-1918. Pacea de la Versailles

Revoluția burghezo-democratică din februarie 1917 din Rusia. La începutul anului 1917, mișcările greviste și antirăzboinice s-au intensificat. În Rusia, în februarie 1917, ele s-au transformat într-o revoluție burghezo-democratică. Având în frunte Partidul Comunist (bolșevic), revoluția a biruit. Țarul a fost răsturnat. Rusia a devenit republică. Conducerea avea un guvern provizoriu dominat de burghezo-moșierime. Acesta a hotărât să continue războiul. Poporul însă nu mai voia să lupte.

Intrarea S.U.A. în război. Revoluția rusă a avut un ecou în toate țările. Mișcarea revoluționară și antirăzboinică a cuprins și multe unități militare. De aceea, Antanta n-a putut întreprinde acțiuni militare deosebite. În schimb, Puterile Centrale se aflau în plină ofensivă. Astfel, în februarie 1917, Germania a dezlănțuit războiul submarin, cu scopul de a distruge flota engleză și de a sili guvernul englez să încheie pace. Rămasă singură, Franța ar fi capitulat și ea. Dar englezii au rezistat. Totodată, Statele Unite, care până atunci au fost neutre, sub pretext că submarinele germane amenințau și flota lor, au declarat război Germaniei și au trimis trupe în Europa, ajutând Franța.

Alăturarea Statelor Unite la Tripla Înțelegere a schimbat raportul de forțe: Antanta a devenit mult mai puternică decât Puterile Centrale.

Românii se apără eroic. Pe frontul românesc, Germania voia să ocupe Moldova, să scoată România din război și apoi să atace Rusia dinspre Marea Neagră. Pentru a impedica planurile Germaniei, armata română, reorganizată și refăcută după pierderile din anul 1916, ajutată și de unități ale armatei ruse, a început ofensiva la sfârșitul lunii iulie 1917.

Cu multe jertfe, în luptele de la Oituz, Mărăști și Mărășești, ostașii români au apărat pământul patriei. În bătăliile grele, de multe ori corp la corp, soldații români au făcut minuni de vitejie, scriind de-a lungul frontului, cu sângele multor eroi, lozinca „Pe aici nu se trece!”. Ei erau convinși că aici, la poarta Moldovei, se desfășura o bătălie de al cărei rezultat atârna însăși existența statului român, însăși independența poporului român, soarta și viitorul său. Înfrângând ofensiva germană, armata română a dovedit lumii că este capabilă de mari fapte de arme și că știe să-și apere pământul și libertatea națională.

Rusia sovietică. Pacea de la Buftea-București. În octombrie 1917, comuniștii și poporul rus au transformat revoluția burghezo-democratică într-o revoluție socialistă, care a dus la instaurarea puterii sovietice.

În martie 1918, guvernul sovietic a îcheiat pacea cu Germania și a ieșit din război.

Rămânând singură pe întreg frontul de est, România nu mai putea continua războiul. De aceea, în mai 1918, a încheiat pacea de la Buftea-București cu Germania și aliații ei. O pace foarte grea: România ceda Dobrogea și Munții Carpați, iar petrolul și alte bogății, timp de zeci de ani, urmau să fie exploatate în folosul Germaniei.

Ultima ofensivă germană. După încheierea păcii cu Rusia sovietică, Germania și-a concentrat toate forțele pe frontul de vest și a început o nouă ofensivă, sperând să obțină victoria mult dorită. Dar aliații din Antantă, primind ajutorul Statelor Unite, au rezistat și au trecut la o contraofensivă de mari proporții; în vara anului 1918, suferind pierderi mari, armatele germane au fost silite să se retragă de pe teritoriul Franței și al Belgiei. Germania a fost în sfârșit înfrântă.

Și pe celelalte fronturi armatele Antantei au fost ofensive obținând succese. Aliații Germaniei: Bulgaria, Turcia și Austro-Ungaria au capitulat.

Lupta popoarelor pentru eliberarea națională. Ofensiva trupelor Antantei s-a îmbinat cu lupta revoluționară a popoarelor din Imperiul austro-ungar și din Turcia. Nemaiputând îndura războiul, mizeria, asuprirea, cehii, sârbii, polonezii, românii, maghiarii și alte popoare subjugate au intensificat lupta pentru destrămarea Austro-Ungariei și pentru eliberarea națională. Revolte au izbucnit în mai multe părți ale imperiului.

Călăuziți de oameni politici patrioți, românii din Transilvania au alcătuit comitete și gărzi naționale, în toate satele și orașele. Au alungat jandarmii și conducerea austro-ungară și au hotărât Unirea cu România. Peste 100.000 de oameni s-au adunat la Alba Iulia la 1 decembrie 1918. Aici, într-o atmosferă de clocotitor entuziasm, transilvănenii au hotărât unirea cu România, patria-mamă. Astfel se desăvârșea unitatea politică a statului român. Adunarea de la Alba Iulia a cerut democratizarea regimului politic din România întregită: reforma agrară, vot universal, respectarea drepturilor naționalităților conlocuitoare etc.

Eliberarea românilor transilvăneni și unirea lor cu România s-a îndeplinit o dată cu eliberarea cehilor, a polonezilor, a sârbilor, a celorlalți slavi din sud și a ungurilor.

După ce la 22 ianuarie/4 februarie 1918 s-a constituit în Republica Moldovenească independentă, la 27 martie/9 aprilie același an, Basarabia, teritoriu care în 1812 fusese încorporat în Rusia țaristă, s-a unit cu România, în urma hotărârii reprezentanților aleși ai populației dintre Prut și Nistru. La 15/28 noiembrie 1918 Congresul general al Bucovinei a hotărât Unirea cu România a acestei vechi provincii românești.

Sfârșitul războiului. Pacea de la Versailles. Înfrântă pe frontul de vest, lipsită de ajutorul Austro-Ungariei, Germania nu mai putea continua războiul. Ea a capitulat la 11 noiembrie 1918, în condiții grele.

Astfel războiul se termina cu victoria Antantei.

Pacea s-a încheiat la Versailles, în anul 1919. Puterile biruitoare au dictat Germaniei condiții în conformitate cu interesele lor.

Germania ceda Franței – Alsacia și Lorena; Danemarcei și Belgiei, câteva mici teritorii, iar Poloniei – Posnania, coridorul Vistulei inferioare și o parte din Silezia. Coloniile germane erau împărțite între Franța, Anglia și Japonia. Germaniei i se limita numărul soldaților sub arme și i se reducea armamentul. De asemenea, se obliga să plătească învingătorilor săi o mare contribuție de război.

Pacea de la Versailles recunoștea dezmembrarea Austro-Ungariei și statele nou formate: Austria, Cehoslovacia și Ungaria. Teritoriile deținute de Austro-Ungaria și locuite de sârbi, croați și sloveni, se alăturau Serbiei și formau Iugoslavia. Polonia, eliberată și unificată, primea o nouă ieșire la mare, în locul orașului Danzig, care devenea port liber. De asemenea, se recunoaște unitea Transilvaniei și a Bucovinei cu România, fapt îndeplinit prin voința poporului român.

Tot prin conferința de pace de la Versailles s-au pus bazele unei organizații internaționale numită Societatea Națiunilor, cu sediul la Geneva. Scopul ei era să înlesnească o colaborare multiplă între state, să hotărască dezarmarea și să apere pacea.


Sursa: Manual Istorie VII – Editura didactică și pedagogică București 1985 – Primul Război Mondial

%d blogeri au apreciat: