Complementul circumstanțial de timp

Complementul circumstanțial de timp

Complementul circumstanțial de timp arată timpul în care se desfățoară acțiunea.


La ce întrebări răspunde complementul circumstanțial de timp?

Complementul circumstanțial de timp răspunde la întrebările: când?, de când?, până când?, cât timp?


În textele:

a. Ieri am sădit roșii în grădina școlii.

b. Zile întregi i-am ajutat pe părinții noștri la strânsul recoltei.

c. În vacanță plecăm în tabere.

complementele circumstanțiale de timp sunt exprimate prin:

adverb: ieri;

substantive în cazul acuzativ:
– cu prepoziție: în vacanță;
– fără prepoziție, dar însoțite, de obicei, de adjective sau numerale: zile întregi.


Prin ce este exprimat complementul circumstanțial de timp?

Complementul circumstanțial de timp este exprimate prin:
– substantiv în Ac. cu prepoziție: A venit la prânz.
– substantiv în G. cu prepoziție: La Tărtăria au fost descoperite trei tăblițe cu o scriere folosită înaintea erei noastre.
– verb la infinitiv precedat de o propoziție: Au plecat până a veni eu.
– verb la infinitiv precedat de un grup de cuvinte cu valoare de prepoziție: Înainte de a se ridica și-a privit colegii.
– verb la gerunziu: Ajungând acolo, i-a chemat la el.
– adverb de timp fără prepoziție: Ieri am fost la teatru.
– adverb de timp cu prepoziție: De mâine încep antrenamentul.
– grup de cuvinte cu valoare de adverb de timp: Clipește-abia din când în când.
– adjectiv cu prepoziție în Ac. (referire la vârstă): O cunosc de mică.

Observații:

Adjectivul sau numeralul din structura complementului circumstanțial de timp se ia împreună cu substantivul pe care îl însoțesc:
Anul trecut a obținut o mențiune.
Trei zile a ținut ninsoarea.

Substantivele care arată împărțirea timpului – ziua, noaptea, dimineața, lunea, marțea, vara, toamna, iarna etc. – pot avea rol de adverb, îndeplinind funcția sintactică de complement circumstanțial de timp, atunci când indică timpul în care se săvârșește acțiunea verbului pe care îl determină:

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară…
                                                                                (Vasile Alecsandri, Iarna)