Propoziția circumstanțială consecutivă. Exemple

Propoziția circumstanțială consecutivă este propoziția subordonată care exprimă rezultatul (urmarea) unei acțiuni, despre care s-a vorbit în regenta ei. Îndeplinește în frază funcția de complement circumstanțial consecutiv.

Propoziția circumstanțială consecutivă se introduce prin:

– conjuncțiile și locuțiunile: încât, că, de, încât să, ca să, pentru ca să și, uneori, prin: de să, să, decât să, cât să, cărora, în regentă, le corespund adverbele: așa, astfel, atât sau locuțiunea adverbială în așa fel.

Uneori aceste adverbe sunt în așa fel sudate cu conjuncțiile introductive, încât se analizează împreună: așa că, așa încât, astfel încât.

Topica și punctuația: Propoziția circumstanțială consecutivă urmează totdeauna după regenta ei și se desparte, în general, prin virgulă de aceasta.

Exemplu:

Ba văzând prietenia sufletească ce mă lega de „căpitan” Mavromati, îi făcea bătrânului atâtea chinuri cu ardei ars și cu altele, încât, într-adevăr, ajunsese să-l gonească din prăvălie. […]

Eram așa de disperat, că, de n-ar fi fost iubirea pe care o aveam pentru bunul Mavromati, al fi plecat, așa cum o dorea mizerabilul. […]

Și nici una, nici două, îmi cârpește un pumn în nas, de-am căzut grămadă pe dușumea.

                                                            (După Panait Istrati – „căpitan” Mavromati)

Explicații:

a) încât, într-adevăr, ajunsese;
b) că aș fi plecat;
c) de-am căzut grămadă pe dușumea.

cuvintele introduse prin conjuncțiile încât, că și de, le corespunde în propozițiile regente adjectivul pronominal nehotărât atâtea și adverbul așa.

Ele exprimă rezultatul, urmarea (consecința) acțiunilor despre care a fost vorba în regentele lor:

a) Ba văzând prietenia sufletească… îi făcea bătrânului atâtea chinuri cu ardei ars și cu altele;
b) Eram așa de disperat;
c) Și nici una, nici două, îmi cârpește un pumn în nas.

Sursa: Ion Popescu – Limba Română-Gramatică, Editura didactică și pedagogică București 1984 – Propoziția circumstanțială consecutivă