Analiza morfologică. Exemple

Analiza morfologică are scop multiplu:

a) recunoașterea părțile de vorbire și deosebirea lor unele de altele;
b) formarea deprinderilor de a deosebi, fără dificultăți, categoriile gramaticale (gen, număr, caz; persoană, mod, timp etc.),
c) înțelegerea mecanismului limbii în procesul comunicării, adică modificările formei cuvintelor după funcțiile lor sintactice;
d) formarea deprinderilor de exprimare corectă, orală și scrisă, adică înțelegerea și aplicarea tuturor regulilor de ortoepie și de ortografie;
e) motivarea conștientă a acordului.

Analiza morfologică nu trebuie separată de cea sintactică, deoarece îmbinarea cuvintelor în propoziții, în vederea formulării unei comunicări, atrage după sine modificarea formei acestora și ordinea lor în propoziție.

O analiză morfologică corectă nu se poate efectua conștient fără cunoașterea relațiilor care se stabilesc între cuvinte, adică a raporturilor dintre cuvintele determinate și cele determinante.

Exemplificări

Ca și analiza sintactică, analiza morfologică se poate face oral sau în scris. Cea orală se face luându-se fiecare cuvânt, în ordinea din text, și precizându-se:
a) ce parte de vorbire este;
b) categoria gramaticală;
c) funcția sintactică.

Există mai multe posibilități de efectuare a unei analize morfologice în scris:

1. Cea mai obișnuită dintre ele constă în notarea, în stânga paginii, a fiecărui cuvânt, în ordinea din text, și menționarea în dreptul lui a categoriilor gramaticale și a funcției sintactice. Dacă luăm, de exemplu, propoziția:

Eminescu a scris cele mai frumoase poezii lirice, o vom analiza astfel:
Eminescu – substantiv propriu, genul masculin, număr singular, cazul nominativ – subiect;
a scris – verb, conjugarea a III-a, diateza activă, modul indicativ, timpul perfect compus, persoana a III-a singular – predicat verbal;
cele mai frumoase – adjectiv cu două terminații, gradul superlativ relativ, genul feminin, număr plural, cazul acuzativ – atribut -, acordat cu subst. poezii;
poezii – substantiv comun, genul feminin, număr plural, cazul acuzativ, nearticulat – complement indirect;
lirice – adjectiv cu două terminații, genul feminin, numărul plural, cazul acuzativ – atribut -, acordat cu substantivul poezii.

sau mai simplificat

Eminescu – s.p., masc., sg., nom. – subiect;
a scris – vb. III, d. act., perf. comp., pers. III sg. – predicat verbal;
cele mai frumoase – adj. 2 term. superl. rel., fem., pl., ac. – atribut;
poezii – s.c., fem. pl., neart. – compl. direct;
lirice – adj. 2 term., fem., pl., ac. – atribut.

Adesea se folosesc scheme de tip borderou:

Analiza morfologica schema de tip borderou

2. Mai operativă este analiză morfologică făcută pe text, prin indicarea prescurtată a părților de vorbire, a categoriilor gramaticale și a funcției sintactice, indicându-se și raporturile dintre ele: