Lumea nevazuta a plantelor
Lumea nevazuta a plantelor
Mult mai cuprinzătoare decât lumea vie vizibilă este lumea invizibilă a microorganismelor răspândite pretutindeni, descoperite cu ajutorul microscopului şi care au fost aşezate de oamenii de ştiinţă fie în rândul animalelor, fie în rândul plantelor.
Microorganismele vegetale se împart în trei categorii: bacterii, alge şi ciuperci microscopice.
Bacteriile sunt înzestrate cu o structură celulară simplă, sunt lipsite de un nucleu bine definit şi prezintă o mare varietate de forme.
Când bacteriile sunt sferice se numesc coci, de unde denumirea microbilor cunoscuţi: streptococi, stafilococi, gonacoci, mcningococi, pneumococi ele. Când bacteriile au o formă alungită de bastoane se numesc bacili.
Uneori bastonaşele (cu diferite grosimi şi forme) sunt înconjurate de nişte ticne subţiri numite cili, care le servesc la mişcare ca nişte vâsle. Cu ajutorul acestor cili bacteriile realizează o mişcare tic deplasare superioară omului, ghepardului sau rândunicii, ţinând seama de proporţiile lor minuscule.
Astfel, pentru a ţine pasul cu o bacterie în deplasare, un om ar trebui să alerge cu 72 km/oră, ghepardul cu 190 km/h şi rândunica cu cea 400 km/h.
Formele curbate seamănă cu o virgulă sau spirală, purtând numele, în primul caz, de vibrioni, şi în cel de al doilea, de spirocliele. In rândul lor se află mulţi agenţi patogeni (producători de boală).
Bacteriile – adevăraţi spiriduşi ai lumii vii – participă la marile cicluri ale materiei din natură (ciclul carbonului, oxigenului, azotului, sulfului şi fosforului), altele produc, spontan (de la sine) sau dirijat, enzime, vitamine şi antibiotice.
Multe dintre ele reprezintă agenţi patogeni ai bolilor infecţioase ale omului şi animalelor (infecţii, septicemii, dizenterie, febră tifoidă, holeră, sifilis etc).
Algele microscopice se recunosc uşor datorită grăuntelui de clorofilă – cloroplastul – absent în celelalte grupe. Ele sunt răspândite atât în sol, cât mai ales în apele dulci şi în cele sărate, unde alcătuiesc o vastă asociaţie – fitoplanctonul – necesară existenţei celorlalte vieţuitoare din mediul acvatic şi – într-un viitor apropiat – şi omului.
Fiind cele mai simple plante, ele sunt şi cele mai vechi, prezenţa unora dintre acestea fiind semnalată în depozite fosile. Caracteristică pentru alge este proprietatea lor de-a folosi energia solară ca sursă de energie, realizând, cu ajutorul nor mici dinamuri solare (cloroplaste), complicatele procese ale f’otosintezei.
În sfârşit, pretutindeni ne întâmpină ciupercile microscopice în care sunt încadrate microorganismele ce produc mucegaiurile, drojdiile (levurile) folosite în industria alimentară la fabricarea berii, vinului, oţetului, pâinii etc, sau în industria chimico-farmaceutică, pentru marea capacitate de a sintetiza vitamine, ca şi ascomicetele, din rândul cărora fac parte speciile de Penicilliwn, importantă sursă de antibiotice.
Sursă: Enciclopedia curioitatilor din natura, Tudor Opris
