Istoria batistei

Au trecut mai bine de 22 de veacuri de cand se foloseste batista. Membrii aristocratiei grecesti si romane utilizau batista exclusiv in scopul uscarii pielii transpirate, operatie realizata prin usoare si repetate tamponari. De aici primul ei nume latin: sudarium. Stergea gurii si suflarea nasului cu ajutorul batistei erau considerate drept semne de lipsa de educatie. Ulterior – tot in societatea romana imperiala – apare si batista utilizata la stersul gurii, si buzelor, numita orarium. Ea putea fi folosita si pentru semnalizarea unui ramas bun. Iata, asadar, ca fluturarea batistei in semn de despartire e veche de aproape doua milenii. Nu se flutura insa sudarium-ul, ci doar orarium-ul. Uzul batistei – pierdut pentru un moment in evul mediu timpuriu – cunoaste o reinflorire in orasele italiene si in Flandra incepand din secolul al XIII-lea. De asta data batista, numita fazoletto, servea la stergerea fetei de grasime si transpiratie. De-abia in timpul domniei regelui francez Filip al IV-lea cel Frumos (1285-1313) batista cunoaste o adevarata revenire la rangul avut cu secole inainte, in societatea romana. Scopul ei principal insa devine… alungarea mustelor prin fluturare (de unde numele ei francez – mouchoir). Multa vreme apanaj al paturilor dominante ale societatii (municipalitatea din Augsburg, Germania, decretase in 1530 interzicerea folosirii batistelor de catre oamenii de rand), batista intra in uzul general de-abia la mijlocul secolului al XVII-lea.