Prima cale ferată din România
Prima cale ferată din România a fost inaugurată în 1869 și unea orașele București și Giurgiu.
Istorie – Cum a luat ființă prima cale ferată
Încă din anii 1840-1850 au fost făcute mai multe încercări pentru construirea de căi ferate atât în Moldova cât și în Țara Românească. Ideea introducerii acestui mijloc modern de transport, care se apropia de granițele provinciilor românești, a stârnit numeroase controverse în societate.
Prima temă de dezbatere a fost chiar oportunitatea introducerii sistemului. Susținătorii ideii erau reprezentanții burgheziei, a întreprinzătorilor, clasă în curs de formare și viitorii liberali, iar adversarii erau reprezentanții moșierimii organizați în Partidul Conservator.
A doua temă care a provocat dezbateri aprinse atât în societate, mai ales în forurile legiuitoare, a fost aceea de alegere a constructorului, concesionar cu capital autohton sau străin. Datorită precarității mijloacelor de finanțare, dar și a neîncrederii în potențialii investitori străini, încercările de începere a construcției căilor ferate în Principatele Române au suferit mai multe eșecuri. Neîncrederea claselor conducătoare în capacitatea românilor de a exploata căile ferate după punerea lor în funcție a contribuit și ea la tergiversarea luării unei decizii.
Prima cale ferată din România a fost construită pe teritoriul Principatelor Române între București Filaret și Giurgiu a fost inaugurată în anul 1869, după patru ani de la semnarea contractului de concesiune cu o companie engleză. Scopul alegerii acestei rute este evident. Industria autohtonă (în faza ei incipientă, manufacturieră) și agricultura aveau nevoie de un mijloc de transport sigur, rapid, eficient, dar și ieftin pentru transportul mărfurilor, spre Porturile Dunărene, și de aici pe cale navigabilă spre beneficiari.
Primele trenuri care au circulat pe linia București-Giurgiu, construită conform concesiunii sus-menționate, au fost remorcate de locomotivele concesionarului, „Calugăreni” și „ Dunărea”.
În total, linia a fost deservită de către nouă locomotive (1.Sabaru, 2.Giurgiu, 3.Bucuresti, 4.Argeșiu, 5.Progresu, 6.Dunărea, 7. Dâmbovița, 8.Călugăreni, 9.Mihaiu Bravu). Trei dintre locomotivele de mai sus erau construite ca locomotive tender, iar celelalte șase cu tender separat. (Precizăm pentru nespecialiști că tenderul este partea locomotivei folosită pentru depozitarea apei, cărbunelui și eventual a păcurei). Din aceste nouă locomotive, șase erau cu două osii cuplare și trei cu trei osii cuplare. Din cele nouă locomotive, opt au fost construite de firma „Canada Works Birkenhead”.
Etapele de execuție pentru prima cale ferată din România
✔ 1865, 1 septembrie Domnitorul Al.I. Cuza acordă concesiunea pentru construirea liniei Bucureşti-Giurgiu asocierii dintre John Trevor Barkley şi John Staniforth. După abdicarea lui Cuza, concesiunea a fost temporar anulată şi apoi reînnoită, cu mici modificări, în 7 aprilie1867 sub Domnitorul CarolI care a fost un înflăcărat susținător al construcției căilor ferate.Acest traseu era cel mai scurt traseu care lega Capitala de un port românesc, de unde se asigura accesul către Europa pe Dunăre şi care punea puține probleme tehnice în realizarea lui (o singură trecere peste un râu mare, Argeșul). Construcția căii ferate a demarat de la Giurgiu spre Bucureşti utilajele de construcţie, inclusive materialul rulant care urma să fie folosit pentru exploatare fiind aduse pe Dunăre.
✔ 1869, 19/31 octombrie – a fost inaugurată oficial linia Bucureşti-Filaret-Giurgiu, prima cale ferată din România. În prima călătorie oficială, locomotiva trenului, denumită „Mihai Bravu” a fost condusă chiar de J.T.Barkley, iar un al doilea tren a plecat la15 minute, având în frunte a doua locomotivă denumită „Dunărea” condusă deprimul mecanic român NicolaeTănase.
Un grup numeros de comercianţi şi cărăuşi din Giurgiu,temându-se de concurenţa pe care o aducea calea ferată intereselor lor comerciale, auprotestat printr-o petiţie adresată guvernului condus de D. Ghica cerând ca linia ferată să se oprească la bariera oraşului şi să nu ajungă până în port,astfel încât într-o primă etapă,linia nu a ajuns până în portul Giurgiu. Autorităţile au revenit în scurt timp asupra proiectului prin legea adoptată în iunie1869, Legea pentru prelungirea liniei Bucureşti-Giurgiu până la Smârda, lucrările pentru linia de 2,6 km fiind finalizate la 1 iulie 1870.
Sursa: Biblioteca Națională a României, Libris – Prima Cale ferată din România
