Mareele. Formarea mareelor
Mareele sunt mișcarile apelor de înaintare și de retragere. Când nivelul apelor se ridică și apa înaintează pe gurile râurilor în interiorul continentului, spunem că se produce fluxul, iar când coboară și se retrage departe de țărm, are loc refluxul. Fiecare flux și reflux durează câte 6 ore. Fluxul și refluxul poartă împreună denumirea de maree.
Mareele se produc în oceane și în mările cu deschidere largă spre oceane. În unele mări, fluxul atinge înălțimea de 15 m (Marea Mânecii) și chiar peste 19 m (Golful Fundy din Noua Scoție – Canada).
În mările închise (Marea Neagră, Marea Mediterană), fluxul ridică apele numai cu câțiva centimetri.
Formarea mareelor
Fluxul și refluxul se produc din cauza puterii de atracție a Lunii și, într-o măsură mai mică, a Soarelui, care este mult mai departe de Pământ. Când Luna ajunge în dreptul meridianului, atrage apele oceanelor și acestea se înalță; în același timp au flux și apele din dreptul meridianului opus. În restul globului se produce refluxul.
Când Luna ajunge în dreptul meridianului opus se produce un al doilea reflux, atât aici, cât și pe meridianul celalalt. Fluxul de pe meridianul opus este mai slab decât fluxul de pe meridianul din fața Lunii.
Când Luna se găsește pe aceeași linie cu Soarele și Pământul (aceasta se întâmplă de două ori pe lună, când e lună nouă sau luna plină), mareele sunt mai puternice. Atunci la puterea de atracție a Lunii se adaugă aceea a Soarelui.
La primul și al doilea pătrar, când Luna, Pământul și Soarele sunt în unghi drept, mareele sunt mai slabe, deoarece puterea de atracție a Lunii este micșorată de puterea de atracție a Soarelui.
Importanța mareelor
Mareele au o mare importanță economică. Fluxul și refluxul înlesnesc navigația și permit instalarea porturilor pe unele fluvii departe de țărm. Când e flux, apa fluviilor se înalță, pentru că apele oceanice pătrund în susul fluviilor și atunci vapoarele înaintează pănâ departe în porturi, iar când e reflux se retrag cu ușurință.
Sursa: Gheorghe Teodorescu și Nicoleta Ionesci, Manual Geografie – Editura didactică și pedagogică