Cazurile adjectivului
Cazurile adjectivului îndeplinesc funcții structurale-sintactice, realizând acordul dintre adjectiv și substantivul determinat. Adjectivul are același gen, număr și caz cu substantivul pe care îl determină.
Cazul nominativ (N):
Odaia scundă i-a rămas în minte scriitorului.
Odaia scundă
substantiv adjectiv
feminin feminin
singular singular
N. subiect N. atribut
Cazul acuzatic (Ac):
Mihail Sadoveanu a păstrat în amintire odaia scundă.
odaia scundă
substantiv adjectiv
feminin feminin
singular singular
Ac. complement Ac. atribut
Cazul dativ (D):
Autorul păstrează o amintire plcută odăii scunde.
odăii scunde
substantiv adjectiv
feminin feminin
singular singular
D. compement D. atribut
Cazul genitiv (G):
Amintirea odăii scunde este încă vie.
odăii scunde
substantiv adjectiv
feminin feminin
singular singular
G. atribut G. atribut
Cazul vocativ (V):
Carte frumoasă, cinste cui te-a scris.
Carte frumoasă
substantiv adjectiv
feminin feminin
singular singular
V. – V. atribut
Atributul exprimat prin substantiv se numește atribut adjectival.
În propoziție, adjectivul poate fi atribut adjectival și nume predicativ.
Observați că adjectivul așezat după substantiv este totdeauna nearticulat.
Când adjectivul se află înaintea substantivului, el apare sub formă articulată, dar articolul este al substantivului: scunda odaie – odaia secundă; în aceeași poziție, articolul nehotărât, care însoțește substantivul, este așezat înaintea adjectivului: o scundă odaie – o odaie scundă.
Mijloacele de exprimarea pentru cazurile adjectivului
Mijloacele de exprimare pentru cazurile adjectivului sunt desinența și alternanța sunetelor.
1. Desinența
Cu ajutorul desinenței se face distincție între forma N. (Nominativ) – Ac. (Acuzativ) și cea de G. (Genitiv) – D. (Dativ) la feminin singular ale celor mai multe adjective. Desinența de G.-D. coincide (ca și la substantive) cu desinența de plural:
| sg. | pl. |
| (-ă) N.-Ac. o floare albastră | (-e) niște flori albastre |
| (-e) G.-D. unei flori albastre | (-e) unor flori albastre |
Au desinență specială G.-D. la feminin singular toate adjectivele cu patru forme flexionare (bun, mântru, majoritatea adjectivelor cu trei forme flexionare (mic, cenușiu), precum și cele cu două forme flexionare (dulce, amărui). Restul adjectivelor, adică cele cu o singură formă de feminin la singular și plural (ascultător, instantaneu), cele cu o singură formă de masculin și o singură formă de feminin pentru ambele numere N.-Ac. și cea de G.-D. la feminin singular.
Când se declină cu un substantiv masculin sau neutru, cazurile adjectivului au o singură desinență pentru singular și plural:
Masculin
| sg. | pl. |
| N.-Ac. un copil vesel | (-i) niște copii veseli |
| G.-D. unui copil vesel | (-i) unor copii veseli |
Feminin
| sg. | pl. |
| (-ă) N.-Ac. o fată veselă | (-e) niște fete vesele |
| (-e) G.-D. unei fete vesele | (-e) unor fete vesele |
2. Alternanța sunetelor
Distincția dintre cazurile adjectivelor N.-Ac. și G.-D. la feminin singular este marcată suplimentar, la unele adjective, și prin intermediul alternanței sunetelor. Alternanțele care diferențiază formele cazuale pe feminin singular coincid cu cele prin care se deosebesc formele de număr ale adjectivelor.
Forma articolului arată cazurile adjectivului
N. scunda odaie – o scundă odaie
Ac. scunda odaie – o scundă odaie
D. scundei odăi – unei scunde odăi
G. (al, a, ai, ale) scundei odăi – (al, a, ai, ale) unei scunde odăi.
Sursa: Ana Dumitrescu, Vasile Teodorescu – Manual Limba Română – Cazurile adjectivului
